Lume lume hai la glume! Astăzi poanta cu PSD-ul care a devenit „naționalist” Jos măscăriciul!
Jos măscăriciul! Partea I [(AICI)]
Scenariul spectacolului la ordinea zilei suna cam aşa. Iei zece priculici mici şi rezistenţi, le dai zece steaguri şi îi plantezi în Piaţa Victoriei vreme de un an de zile. Dai ordin pe unitate şi toate televiziunile, presa alternativă şi naivii comentează ce fac cei zece priculici. În felul ăsta se atestă ca cei zece priculici sunt de fapt o mişcare socială care nu cere nimic dar cel puţin există. În baza existenţei lor, toate canalele mediatice pretind că puterea de la Bucureşti există şi este una aleasa “democratic” dar că singurul ei defect ar fi că este naţionalista şi populista.
În final scoţi o gogoaşă mediatică cum că iată, a apărut prima lege favorabilă romanilor, o numeşti “legea lăcomiei” şi vom vedea imediat a cui lăcomie este în discuţie. Scoţi doi măscărici la o conferinţă de presă şi spectacolul este complet – acum este evident pentru toată lumea că democraţia există şi că romanii sunt tâmpiţi pentru că nu mai cred lucrul ăsta şi nu mai dau doi bani pe vot. Ei bine, nu există, aşa cum nici priculicii şi măscăricii nu există. Ăştia sunt angajaţi la reprezentaţie precum clovnii pentru copii de grupă mare chiar dacă “analiştii aplauda. Iată de ce:
Câteva masuri interesante
♦ S-a amânat creşterea pensiilor şi a pensiei sociale minime, programată a avea loc de la 1 ianuarie 2019, până la data de 1 septembrie 2019;
♦ Începând cu 1 ianuarie 2019 muncă suplimentară efectuată de personalul din sectorul bugetar nu se mai plăteşte, cu excepţia muncii suplimentare efectuată de personalul militar, poliţişti, funcţionari din penitenciare şi personalul din instituţii de apărare.
Foarte interesant, nu credeţi?
♦ Indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, drepturile de hrană acordate personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt plafonate pentru perioada 2019 – 2021 la nivelul valorilor din decembrie 2018. De asemenea, sunt plafonate tot la nivelul plătit în decembrie 2018, o serie de alte drepturi acordate în baza unor legi speciale;
♦ În perioada 2019 – 2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;
♦ Toţi operatorii economici cu capital majoritar său integral de stat sunt obligaţi să vireze la bugetul de stat, după închiderea exerciţiului financiar 2018, o cotă de 35% din sumele repartizate la alte rezerve, precum şi din sumele repartizate pentru realizarea investiţiilor pe termen scurt.
Avem, se pare, un deficit al bugetului de stat care trebuie acoperit urgent tot din banii noştri, în pofida stagnării investiţiilor nete în economia naţională.
♦ Se AMÂNĂ (cum altfel?) până în anul 2022 alocarea a 6% din produsul intern brut pentru educaţie, precum şi alocarea a 1% din PIB pentru activitatea de cercetare ştiinţifică.
♦ Se AMÂNĂ IMPOZITAREA MONOPOLULUI natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural până în anul 2022;
♦ Se AMÂNĂ până la 1 ianuarie 2022 IMPOZITAREA EXPLOATĂRII RESURSELOR NATURALE (impozit pe cifra de afaceri) precum: exploatarea forestieră, extracţia cărbunelui, extracţia petrolului brut, extracţia minereurilor feroase, extracţia minereurilor de uraniu şi toriu, extracţia altor minereuri neferoase şi alte activităţi extractive;
♦ MICŞORAREA nivelului de impozitare pentru organizatorii de jocuri de noroc cu cifra de afaceri peste 1 mil. euro (este practic imposibil să existe vreun astfel de operator cu cifra mai mică de afaceri) la 2% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent (până acum impozitul pentru cazinouri era de minim 5% din venituri).
Evident, măsura se aplică imediat, adică de la 1 ianuarie 2019
Urmează două măsuri care pentru neavizaţi ar putea părea pozitive, dacă luăm în considerare numai consumatorii casnici şi dacă facem abstracţie de cum au fost stabilite preţurile:
♦ Liberalizarea preţurilor de pe piaţa energiei se amână până la 1 martie 2022. Până atunci, stabilirea preţurilor se face conform metodologiei ANRE.
♦ Limitarea preţului pe piaţa internă la 68 lei / MWh pentru producătorii care desfăşoară atât activităţi extractive, cât şi de vânzare a gazelor naturale extrase pe teritoriul României. Preţul pentru extern nu este limitat, încurajându-se astfel exportul de gaze naturale romaneşti.
Ei bine, exportul masiv de materii prime neprelucrate şi importul de produse finite sunt factori generatori ai falimentului unei ţări.
*
♦ A fost limitat dreptul firmelor de a utiliza zilieri. Astfel, începând cu 2019 pot utiliza muncă necalificată a zilierilor numai beneficiarii care activează în următoarele domenii: agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02; pescuit şi acvacultură – diviziunea 03.
Practic este o revenire de la o măsură bună luată anul trecut care ducea la micşorarea taxelor pe munca atât din partea angajatorului cât şi din partea angajatului. Firmele care au activităţi sezoniere, precum cele de pe litoral de exemplu, vor fi nevoite să încheie contracte de muncă pentru angajaţii necalificaţi care stau să muncească doar câteva zile. Mai mult activitatea de zilier în agricultură din România este practic inexistentă, oamenii prefer să lucreze pe venituri mai mari în condiţii inumane în alte ţări ale acestei uniuni. Aşadar aceasta măsura rămâne fără obiect şi se traduce prin creşterea taxelor pe munca.
♦ Acordarea unor reduceri şi scutiri de taxe pentru salariile care depăşesc 3000 lei/ luna ale personalului angajat în domeniul construcţiilor, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.
Aceste reduceri vin în contextul lipsei de forţă de muncă în acest sector de activitate, într-o perioadă în care investiţiile în construcţii s-au micşorat semnificativ pe fondul scăderii cererii de locuinţe generate de emigraţia masivă de ordin economic a segmentului de populaţie cu vârste între 25-45 ani şi de preţurile exorbitant de mari ale locuinţelor comparativ cu venitul mediu al romanilor.
Această măsura fiscala este o măsură dată cu dedicaţie pentru încurajarea monopolurilor care există în domeniul proprietăţilor imobiliare.
*
♦ A fost majorata contribuţia bănească la bugetul ANRE a titularilor de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale, la cota de 2% din cifra de afaceri realizată de aceștia.
ANRE este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale. Printre obiectivele ANRE se numără şi liberalizarea preţurilor pentru toate categoriile de consumatori, conform angajamentelor asumate de guvernele României faţă de organismele internaţionale.
♦ Au fost indexate pensiile militare de stat cu ultima rată media a inflaţiei, de la 1 ianuarie 2019;
♦ S-a înfiinţat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, s-au aprobat “Programul staţiuni balneare” şi programul ”gROwth – investim în copii, investim în viitor”. Prin aceste 3 măsuri adoptate s-a realizat din nou o administrare centralizată a unor fonduri strânse din buzunarele contribuabililor romani şi destinate “dezvoltării”. În fapt ştim cum are loc procesul de accesare a acestor fonduri şi de distribuire a banilor, adică în mod controlat şi la comanda politica fondurile sunt dirijate doar către anumite firme care deja au în proprietate şi bani, şi imobile. Se crează astfel un monopol pe activitatea de investiţii.
♦ A fost introdusă taxa pe activele băncilor, dacă valoarea ROBOR este mai mare de 2%.’
Măsura vine într-o perioadă în care creditarea mai ales a persoanelor fizice e blocată, practic inexistentă, BNR înăsprind în ultimii ani condiţiile de creditare. Perioada cu cele mai multe contracte de credit încheiate a fost 2006-2010, perioada în care băncile, cu acordul autorităţilor şi al BNR, au făcut abuzuri şi au sărăcit pe romani.
După peste 10 ani în care cei mai mulţi romani au plecat în afara ţării definitiv, la început doar pentru a plăti cămătarilor legali dijma, după ce vreme de peste 10 ani ROBOR a scăzut de la 17,66% în 2008, la 10% în 2009, 6,73% în 2010, 1,88% în 2017, 2,06% în martie 2018, iar acum este 3,03%, iată vine o guvernare aşa zis “naţionalistă, care impune un impozit minuscul cămătarilor.
De ce nu a fost stabilită taxarea băncilor fără raportare la ROBOR? Preţul creditului în lei este format din ROBOR + marja băncii, însă dacă indicele ROBOR scade, ce opreşte pe creditori să mărească marja?
Impozitarea băncilor, în principiu e o măsură bună, obligatorie dacă ne dorim redresarea, însă prin aceasta ordonanţă de urgenţă s-a stabilit un nivel al taxării foarte mic şi condiţionat de nivelul ROBOR. Cel mai probabil prin această măsura se doreşte mai degrabă limitarea valorii ROBOR pentru a ne încadra în criteriile de convergenţă stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la moneda euro, decât o reală impozitare a băncilor. Iar aceasta conversie la euro va fi fără îndoială, după experienţa altor state – lovitura finală aplicată atât rămăşiţelor din economia românească cât şi populaţiei.
Realitatea:
Practic nicio impozitare a monopolurilor, nicio reducere a taxării abuzive a muncii, nicio încurajare a antreprizei sau gospodăriei MICI româneşti, nimic care să aducă redresare şi bunăstare romanilor ori să-i convingă pe cei plecaţi să se întoarcă acasă. La momentul în care toate aceste măsuri îşi vor face efectul, presupusa guvernare “naţionalistă” va fi compromis orice idee de măsură luată în favoarea romanilor.
Falsă taxare a monopolurilor este evidentă, iar o adevărată taxare a monopolurilor poate funcţiona în direcţia bună numai împreună cu măsuri de încurajare, stimulare chiar subvenţionare a capitalui mic românesc şi cu schimbarea unui fond de măsuri legislative mai vechi care ocrotesc monopolul şi îngroapă micii antreprenori romani. Fluxul acestor valori se opreşte la finalul procesului generat de legi tot în posesia monopolului, exact aşa cum arătăm acum câteva zile. În concluzie, în forma asta ordonanţa nu este altceva decât o înşelătorie şi nu pare deloc a fi o cale deschisă redresării.
Fii primul care comentează