Cum funcţionează maşina propagandei revizioniste maghiare. Cazul ziarului Hirado

Ziarul Online Hirado.hu este un portal unguresc bilingv (român-maghiar) care manipulează grosolan minoritatea maghiară din România. Hirado este o gazetă afiliată trustului de presă unguresc MTI, care este apropiat premierului Ludovic Orban. [(AICI)]


Până de curând, Hirado manipula exclusiv comunitatea maghiară prin exagerări şi prezentări deformate, dar de curând Hirado a început să rostogolească în presa mainstream românească diverse informaţii otrăvite.

Cazul J. Arbenz Guzmán

Această situaţie ne aminteşte de cazul preşedintelui Guatemalei, J. Arbenz Guzmán, care a dorit să facă o reformă agrară în ţara să şi să se scuture de influenţa companiei americane United Fruit Company. United Fruit Company a răspuns printr-o campanie masivă de presă ce a început cu înfiinţarea unei agenţi de presă care transmitea informaţii menite să îl prezinte pe Arbenz ca un spion sovietic. Informaţiile falsei agenţii de presă erau preluate de alte agenţii de presa din Statele Unite şi distribuite mai departe. Rând pe rând, campania de presă a convins Congresul şi preşedintele Statelor Unite ca J. Arbenz Guzmán este marioneta ruşilor, care vor să îşi creeze un cap de pod în coasta Statelor Unite.

În cele din urmă CIA a intervenit, formând o armată de rebeli, care au început un război cu guvernul legitim, operaţiunea numindu-se „Operation PBSUCCESS”. Printr-un război psihologic condus prin intermediul unui post de radio creat în Guatemala, armata a fost demoralizată şi Arbenz Guzmán transformat în duşmanul public numărul 1. După înlăturarea lui Arbenz Guzmán, lucrurile au revenit la starea precedenta şi United Fruit Company şi-a reluat afacerile.

Această pagina de istorie a rămas una din cele mai cunoscute manipulări din istorie făcute prin intermediul deformării informației.

Dezinformările agenţiei maghiare Hirado

În data de 26 august 2019, când cca. 600 de unguri au comemorat eroii lor, gazeta ungurească Hirado scria că 5000 de persoane au asistat la ceremonie. Măsurătorile din satelit ne arată că 5000 de persoane ar fi putut intra în cimitirul internaţional de la Valea Uzului doar dacă aici nu ar fi existat nici cruci şi nici monumente. De fapt, întreg cimitirul trebuia să fie plin, om lângă om, pentru a se atinge cifra de 5000.

Am scris despre asta aici: Naţionaliştii merg pe 25 octombrie la Valea Uzului, manipulările continuă

Cu toate acestea, presa din România a preluat fără verificări exact ce spunea gazeta ungurească. Zilele acestea, întreaga presă preia un articol de pe Hirado.hu cum că secuii au „aprins focul autonomiei”. Din nou, nimeni nu verifica că aceasta publicaţie are un caracter autonomist şi revizionist. Este practic ca şi când întreaga presă ar începe să preia articole de pe un cunoscut sit de extremă dreaptă.

Ziarele din România înghit cu lăcomie momeala întinsă de MTI: România, în alertă. Secuii au aprins focul! Se cere autonomia Ținutului Secuiesc

Cum este manipulată populaţia maghiară

Evenimentul prezenţei unor patrioţi români la Valea Uzului a fost prezentat extrem de subiectiv de publicaţia bilingvă Hirado. Primul aspect pe care îl observăm este ca Hirado.hu nu foloseşte niciodată denumirea de „cimitir internaţional”, în schimb aminteşte că: „cimitirul era considerat de comunitatea locală ca fiind cimitir maghiar”. Manipularea este evidentă, în acest moment nu mai exista nici o comunitate în Valea Uzului, iar dacă fosta comunitate considera cimitirul internaţional ca fiind maghiar, ce importanţă mai are acum?

Cluj-Napoca/Valea Uzului, vineri, 25 octombrie 2019 (MTI)

„Primăria Dărmăneşti a delimitat, în aprilie, în mod arbitrar, o solă românească în cimitirul militar din Valea Uzului, situat la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău. Administrat înainte de Primăria Sânmartin din Ţinutul Secuiesc, cimitirul era considerat de comunitatea locală ca fiind cimitir maghiar. ”

Caracterul revizionist ar trebui să se vadă clar, în România nu există „Ţinutul Secuiesc”. Lucrurile devin si mai clare in citatul de mai jos:


„Primarul a oferit distincţia “Fii ai Văii Uzului” acelor persoane care, în data de 6 iunie, au fost primele care au pătruns în cimitirul militar, au sfinţit sola românească şi monumentul sub formă de cruce celtică. A primit distincţie şi acel băiat de 14 ani care a intrat primul în cimitir şi care s-a căţărat pe monumentul militarilor maghiari căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a fluturat tricolorul românesc de acolo. A fost decorat şi acel preot ortodox care a oficiat ceremonia de sfinţire. „

Aici manipulările se ţin lanţ: nu este cruce celtică, ci maramureşeancă, băiatul de 14 ani nu s-a suit pe cruce ci un bărbat în toată firea, acesta nu s-a suit pe crucea soldaţilor unguri ci pe crucea zisa „celtica”.

Manipularea continuă prin omisiune şi dezinformare. Hirado spune:


„Într-o sinteză publicată în 12 iunie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), subordonat Ministerului Apărării Naţionale din România, a clarificat faptul că soldaţii români despre care se credea anterior că se odihnesc în cimitirul militar din Valea Uzului, nu au fost înhumaţi aici, iar potrivit ministerului, în cimitirul situat la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, care este revendicat de ambele părţi, se odihnesc 11 soldaţi români.„

Ce a spus de fapt Ministerul Apărării Naţionale:

„În cadrul discuțiilor, partea ungară și-a argumentat poziția prin raportare exclusiv la o schiță din anul 1917, a unui alt cimitir, care a fost extins în anul 1926, de Societatea Cultul Eroilor care funcționa la acea vreme în statul român și, ulterior, în anul 1944, prin reînhumarea unor eroi de diferite naționalități căzuți în luptele purtate în împrejurimi în contextul Primului și celui de Al Doilea Război Mondial.

Dovezi arhivistice incontestabile privind caracterul multinațional al Cimitirului eroilor din Valea Uzului au fost prezentate de partea română în cadrul discuțiilor, fiind respinse astfel orice alegații privind o așa-zisă profanare de către autoritățile locale din Dărmănești a vreunei parcele unde ar fi fost înhumați soldați austro-ungari. ”  [(AICI )]


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) a comunicat următoarele:

 „Deși statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinațional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizați eroi de mai multe naționalități. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morți de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morți de război, dintre care: 170 identificați nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruși – 4, sârbi – 3, italieni – 2 și austrieci – 2), 435 neidentificați nominal (unguri – 336, germani – 78, ruși – 18 și români – 3, Anexa nr. 3) și 242 necunoscuți.”

”În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morți de război (350 în anul 1917 și 847 în perioada 1926-1927).„

„Potrivit unui Buletin informativ, întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc, în anul 1934, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului existau 1254 de cruci din lemn și patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile următoare: „un erou român sau un erou german, un erou ungur”” Vezi: [(AICI)]

Referitor la soldații români se precizează:

În ceea ce privește numărul militarilor români înhumați în acest cimitir, față de situația statistică din anul 1928 (când sunt menționați în evidență 11 eroi români, dintre care 8 identificați nominal și 3 neidentificați nominal), „Fișa de evidență a cimitirului” din anul 1988, (care nu menționează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morți de război români (și nu 149 cum rezultă din însumarea morților de război din anexele nr. 7 și nr. 8), în contextul în care cei care au întocmit fișa din 1988 au însumat morții de război români identificați nominal de la Valea Uzului (19) – Anexa nr. 7, cu morții de război români identificați nominal la Poiana Uzului (130) – Anexa nr. 8,  un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desființat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din orașul Comănești, jud. Bacău (Anexa nr. 9).

Politicienii maghiari au maghiarizat cimitirul

Concluzia raportului MAPN arata clar că Primăria comunei Sânmartin, jud. Harghita, a amplasat ilegal crucile şi monumentele maghiare peste aproape toată suprafața cimitirului. Practic, putem vorbi de o maghiarizare a cimitirului, care a devenit exclusiv „maghiar”. Cele 600 cruci creștine cu însemne naționale ungare şi 3 monumente, au fost amplasate inclusiv pe suprafețele de teren în care se aflau morți de război: români, austrieci, germani, ruși, italieni și sârbi. Mai mult, lucrările au fost făcute fără respectarea legislaţiei internaţionale în domeniu şi a acordului româno-ungar.

Primăria orașului Dărmănești, jud. Bacău, a efectuat lucrări pe o parcelă rămasă liberă pe care nu se află morminte, lipsind doar avizul de specialitate al ONCE după cum prevede legea.

Concluzii?

O concluzie finală este imposibil de tras în acest moment, nu avem de a face cu un cimitir maghiar şi nici cu o acţiune nefondată a celor care au vrut să îi comemoreze pe ostaşii români. Cimitirul este internațional, conform unui document aici s-ar afla 11 ostaşi români, conform altui document sunt 148 de soldaţi romani.

Presa din România aluneca într-o capcană evidentă, preluând informaţii despre ce se întâmplă în România de pe un portal maghiar. Același portal care exploatează la greu sentimentele maghiarilor din Romania.

Related Images: