Protestul foștilor deținuți politici.

- deţinuţi politici

 268 de vizualizări

Protestul foștilor deținuți politici
Protestul foștilor deținuți politici

Protestul foștilor deținuți politici. Prima oară după 1989, deţinuţii politici anunţă proteste.

 Recent au avut loc mai multe reacţii vis-à-vis de Lege nr. 130/2020, promulgată de Președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută. Foştii deţinuţi politici anunţa proteste pentru prima pară oară după 1989. Remarcăm poziţiile corecte luate de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (A.F.D.P.R), istoricul Marius Oprea şi Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu.

 Am scris recent de marea nedreptate comisă împotriva deţinuţilor politici de actualele partide prin Lege nr. 130/2020, respectivă lege care ar fi trebuit să aducă nişte drepturi urmaşilor deţinuţilor politici se va aplica numai pe baza ”condamnării politice sănătoase”, adică părinţii-deţinuţi politici să nu fi fost legionari.

Articolul nostru: S-a votat suferința! Copiii legionarilor nu primesc drepturi

Stupefiant este că această lege nu vine de la un guvern PSD sau un preşedinte precum Ion Iliescu ci vine în plină guvernare liberală şi mandat Iohannis, dar evident cu complicitatea PSD. Astfel actuala clasa politica inclusiv „anticomuniştii” de la USR au decis că se va ţine cont de „dosarele” făcute de fostul regim bolşevic chiar în perioada ocupaţiei sovietice, dosare care clasificau pe mai toţi opozanţi ca legionari.

Cine isi uita istoria …

După publicarea articolului nostru în care exprimam nedreptatea legii am primit o serie de comenturi halucinante la articolele postate în Social Media de la tineretul noii „#Rezistente” (a se observa ghilimelele). Astfel unii se întrebau de ce ar trebui să primească mărunte compensaţii, urmaşi deţinuţilor politici, în timp ce alţi crescuţi cu filmele lui Sergiu Nicolaescu se întrebau de ce legionari ar trebui să primească ceva.

 În primul rând observăm noua #rezistenta se afla în plină inerţie cu aşa zisa lupta cu „securiştii” încât nu mai fac diferenţa între comunist şi luptător anticomunist, tot ce nu convine noii orânduiri trebuie tratat la fel. Apoi observăm o crasă necunoaştere a istoriei recente, astfel copii, soţiile rudele apropiate ale celor închiși, nu doar că au fost separaţi pe nedrept de părinţi sau soţii dar au fost ostracizaţi de societatea comunistă până aproape de căderea regimului. Astfel acestora nu li-sa permis să se înscrie la universitate să acceseze burse, să iasă din ţară, au fost în permanenţă tachinaţi pentru originea lor „nesănătoasă”.

Ar mai fi de adăugat ca condamnările efective erau făcute pentru infracţiuni precum uneltire împotriva ordini de stat, acuzaţiile de legionar sau de colaborare cu regimurile imperialiste ofereau doar un pic de greutate acuzaţiei dar nu constituiau motivul condamnări.

Despre legionari ar fi prea mult de spus, trebuie reţinut că aceştia au constituit partea majoritară a Mişcări de Rezistenţă, acționând atât în munţi, cât şi în temniţe dar şi în exil, legionari constituind inclusiv echipe care au fost paraşutate de aviaţia militară americană în România ocupată de sovietici.

Poziția foștilor deţinuţi politici

 Acestea fiind spuse să citim poziţia celor care atenţionează că acest guvern şi acest preşedinte se vor confrunta pentru prima oară de la căderea comunismului cu proteste ale foştilor deţinuţi politici.

Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România ( AFDPR)

 În urmă cu mai bine de 3 ani, CNC al AFDPR a definitivat un proiect de lege care prevedea printre altele și introducerea copiilor noștri în DL nr. 118/1990, fapt care se lăsa așteptat de aproape 27 de ani. Copiii noștri au fost solidari cu suferințele familiilor lor, ba mai mult, au suferit ei înșiși, fiind discriminați, încă din copilărie, de pe băncile școlii, în diferite moduri de regimul comunist; cei mai mulți nu au putut urma meserii sau facultăți pentru care aveau vocație și pe care și le-au dorit și pentru ei destinul nu s-a împlinit la timpul potrivit.

Era un proiect de lege echitabil, neinterpretabil și de bun-simț. A fost înmânat tuturor partidelor politice, de la care am primit promisiuni ferme de susținere. Ca de fiecare dată, promisiunea a fost una în van!

În anul 2020, un grup de parlamentari – deputați de la GRUPUL MINORITĂȚILOR, în frunte cu domnul ADNAGI SLAVOLIUB, au întocmit un nou proiect de lege cu aceeași temă, pe care l-au susținut și pentru care au obținut avize favorabile, acesta devenind între timp Legea nr. 130/2020. Această lege, în cursul elaborării căreia nu am fost consultați, nu ne-a satisfăcut, ea fiind inechitabilă și interpretabilă! AFDPR

Mai apoi totul s-a sucit:

Aceiași parlamentari au elaborat ulterior un nou proiect de lege, care face unele precizări, concretizate în Legea nr. 232/2020, în care apar și unele noutăți în Articolul 13:

„Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora”

și, respectiv, în Articolul 14: „…în baza sesizărilor primite sau din proprie inițiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor prezentului decret-lege”. AFDPR

Dovada unei crase ignoranțe!

 Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România consideră că parlamentarii dau dovadă de o crasă ignoranță și le reamintește acestora că:

„după cel de-al II-lea Război Mondial, elitele morale și intelectuale ale neamului românesc, indiferent de etnie, culte sau politici, au fost asasinate sau condamnate la ani grei de temniță, trimise în lagăre de exterminare, unde mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul, ca urmare a bătăilor, înfometării, muncilor silnice și lipsirii de minime condiții de igienă și asistență medicală”.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România le reamintește aleșilor

Chiar s-a uitat că toți aceștia au fost judecați de așa-zisele „tribunale ale poporului”, ale căror completuri de judecată erau formate din pleava morală a societății românești, din trădătorii de neam și țară?” – se întreabă retoric autorii comunicatului.

Și continuă, reamintind că atât în Decretul-Lege nr. 118/1990, dar mai ales în Legea nr. 221/2009 se definește sintagma „condamnare cu caracter politic”, la:

Art. 1, alin. (1) drept „orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.

Totodată, Art. 2 din Legea nr. 221/2009 stipulează, fără echivoc, următoarele: „Toate efectele hotărârilor judecătoreşti de condamnare cu caracter politic prevăzute la Art.1 sunt înlăturate de drept. Aceste hotărâri nu pot fi invocate împotriva persoanelor care au făcut obiectul lor”.

După 75-80 de ani asistăm nu doar cu stupoare, ci cu indignare și revoltă la redeschiderea dosarelor „originii sociale” a copiilor noștri! AFDPRAFDPR

Istoricul Marius Oprea intervine

 Istoricul Marius Oprea, a publicat pe Mediafax o poziție dura dar corecta, in care face si o scurta incursiune in istoria acestui proiect de lege buclucași.

 Pe 13 octombrie, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu majoritate de voturi proiectul de lege iniţiat de deputaţii minorităţilor Slavoliub Adnagi , Ovidiu Ganţ Ovidiu şi Silviu Vexler, prin care a fost modificat Decretul-lege 118 din 1990. Acest decret stabilea pentru foştii deţinuţi politici anticomunişti o pensie, pentru perioada în care au stat în detenţie, în lagăre sau domiciliu obligatoriu.

Pensia, în genere calculată în funcţie de anii din detenţie sau deportare, a fost de la început (e şi în prezent) mai degrabă simbolică, în comparaţie cu pensile speciale militare ale foştilor securişti şi magistraţi, care i-au băgat în închisoare. Legea cu numărul 232/2020, a fost promulgată pe 5 noiembrie de Preşedintele României.

***

 În genere, statul a tratat cu maximă nepăsare, chiar nesimţire s-ar putea spune pe cei care, în fond, sînt singura coloană vertebrală a neamului românesc, nesupusă plecăciunii în faţa ocupaţiei sovieto-comuniste. Cînd am ajuns să lucrez în Guvernul Tăriceanu, în 2005 primul ministru s-a arătat receptiv la propunerea pe care i-am făcut-o, la solicitarea preşedintelui AFDPR, regretatul meu mentor Constantin Ticu Dumitrescu, al cărui consilier eram, de creştere a cuantumului pensiilor foştilor deţinuţi politici. Pe atunci, aceştia primeau 50 de lei, pentru fiecare an de închisoare executat…

 Am solicitat dublarea sumei (nu mai fusese nici măcar actualizată cu indicele inflaţiei, de ani buni), iar primul ministru a decis creşterea indemnizaţiei de patru ori, la 200 lei pe lună. Abia atunci au simţit deţinuţii politici că li se recunoaşte cumva jertfa. Şi nici măcar asta nu era de ajuns, în raport cu suferinţele lor, imposibil de cuantificat. Măcar dacă statul şi legiutorii i-ar fi tratat întodeauna cu respectul cuvenit. Dar sîntem departe de aşa ceva.

Prin Legea 221/2009, al cărui iniţiator am fost în cadrul Guvernului României, am prevăzut amnistierea tuturor condamnărilor politice, pronunţate de ”tribunalele poporului”, precum şi posibilitatea celor care au avut de suferit de pe urma persecuţiilor regimului comunist de a se adresa instanţelor pentru a obţine despăgubiri pentru prejudiciile aduse de stat. Ulterior, această prevedere a legii a fost declarată neconstituţională, dar Legea 221/2009 este încă în vigoare şi produce efecte – printre ele, amnistierea tuturor condamnărilor politice.

Marius Oprea Mediafax

Klaus Iohannis a promulgat o lege care reînvie stigmatul, după modelul nazist

 Acestea din urmă însă sînt ”reinstituite” prin Legea 232/2020, care reînvie şi aduce în actualitate sentinţele pronunţate de justiţia stalinistă, la porunca Securităţii, precum şi toate practicile discriminării după ”origine” a unui om, în exercitarea drepturilor sale, care sînt îngrădite în funcţie de aceast.

În esenţă este vorba despre o prevedere cu totul nedreaptă, specifică statelor totalitare, care aduce aminte de practicile naziste, promovate cu argumentele ”ştiinţifice” ale ”Institutului Ahnenerbe”, din subordinea lui Heinrich Himmler şi de cele comuniste, ale ”dosarului curat”. Şi e total de neînţeles, dacă ne gîndim că vine din partea unor parlamentari ai minorităţilor naţionale, dintre care cea evreiască cunoaşte mai bine decît oricare alta greutatea stigmatului. De neînţeles şi cum a putut preşedintele Iohannis să promulge o lege asemănătoare, în esenţa prevederilor unui articol al său, legilslaţiei specific totalitare, a unor regimuri care au însîngerat secolul trecu.

In final … naziști si foștii deţinuţi politici

 La final de articol stăm şi ne întrebam cum domnul Iohannis care prin asociaţiile în care avea funcţia de membru şi respectiv preşedinte a cerut şi obţinut calitatea de succesor al naziştilor din românia, anume Grupul Etnic German a putut să îşi pună iscălitura pe respectivă lege?

Oare membri Grupului Etnic German, organizaţie nazistă care a participat direct la Holocaust şi care este menţionată explicit în Procesul de la Nurnberg de ce pot avea un drept pe care legionari a căror organizaţie a fost desfiinţată legal în 1941 nu îl au.

SURSE:

# Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România ( AFDPR)

AFDPR – Comunicat

# Mediafax – Marius Oprea

PARADOX / Prima oară după 1989, deţinuţii politici anunţă proteste, faţă de o lege care le acordă noi drepturi

# Punct.news

Protestul foștilor detinuti politici. Lege nedreaptă care discriminează suferința pe criterii politice

 

***

Războiul Informațional

 

Related Images:

Citeste si …

Tache Rodas – Unul dintre ultimii supraviețuitori ai „Experimentul Pitești”, operat de urgență
Tara Romaneasca

Tache Rodas – Unul dintre ultimii supraviețuitori ai „Experimentul Pitești”, operat de urgență

Constantin „Tache” Rodas, unul dintre ultimii supraviețuitori ai infernului denumit „Experimentul Pitești”, a fost operat de urgență într-un spital din Iași.    Originar din Drăgănești, Prahova, Rodas ( zis Tache Rodas ) s-a născut pe […]

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*