Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului și pot cauza îmbolnăviri și moartea; studiul Universității Standford

Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului

 922 de vizualizări

măştile sunt ineficiente în stoparea virusului
Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului

Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului, însa pot cauza îmbolnăviri si moartea, zice un studiu multiplu făcut de universitatea Standford. Da, acuma avem studii.

 Suntem obligaţi să purtăm măşti pe stradă în mijloacele de transport în comun ba chiar se recomandă să le purtăm şi în casă, cu toate acestea nimeni nu a oferit date referitoare la eficiența lor şi nici nu a indicat un tip de mască recomandat. Sunt măştile benefice în stoparea Sars-Cov 2 sau  sunt un pericol real pentru sănătate și o nouă formă de tortură fizică și psihică de tip sado-maso?

 În timp ce spirala îmbolnăvirilor creşte guvernele şi trusturile de prese mituite, încearcă să găsească noi ţapi ispăşitori pentru problema evidentă pe care nu o mai poate ignora nimeni, respectiv creşterea numărul celor infestaţi odată cu introducerea măsurilor de carantinare. Prin urmare sunt acuzaţi cei care critică vaccinul, cei care protestează, cei care nu poartă masca şi tot aşa. Nimeni nu a realizat însă o corelaţie între ne-purtarea măştii şi contaminarea cu Covid19, mai mult exista date suficientă că, tocmai cei care au respectat toate regulile s-au infestat.

 Suntem prin urmare forțați să purtăm măştile chirurgicale, pentru că ne protejează, sau pentru că acestea au devenit pur şi simplu „noua normă” şi singurul răspuns pe care autorităţile îl au în lipsa de altceva? Cu doar un secol şi ceva în urma medicina recomanda sângerare terapeutică (flebotomie) ca răspuns pentru orice boală, astăzi cu cât creşte mai mult numărul celor infestaţi autorităţile răspund recomandând şi, mai multe măşti şi mai multe măşti.

 Doua măşti, trei măşti, măşti în mijloace de transport, măşti în spaţii publice, măşti în pădure sau singuri în casă, măşti peste măşti iar numărul celor ajunşi la terapie intensivă continuă să crească.

Ce spune știința despre măştile noastre?

 Deși ştiinţa nu îşi spusese cuvântul în această privinţă politicieni şi-au găsit scuza perfectă pentru ineficiența masurilor promovate tot de ei ei, respectiv „nu s-a purtat măşti destul”. Sfidând toate normele filosofiei și logicii, tocmai ei care ne obligă să purtăm măştile ne provoacă să aducem noi studii că măştile nu sunt eficiente.

  • Eu te oblig să o porţi şi dacă nu îţi convine demonstrează Tu ca Eu mă înşel,

 Studiul Universității Stanford care vina să răstoarne polologhia referitoare la măştile pe care le purtam

 Un studiul realizat de Stanford University și publicat recent în cea mai mare Bază de Date cu studii medicale din SUA, respectiv US Naţional Library of Medicine, susține că măştile medicale nu previn transmiterea Sars2, având în același timp consecințe negative fizice și psihice asupra sănătăţii oamenilor. Mai mult, se afirma în studiul, măștile pot avea un efect contrar inclusiv asupra sistemului imunitar.

ScreenShot 20210423130458 300x149 - Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului și pot cauza îmbolnăviri și moartea; studiul Universității Standford

 Studiul Stanford are la baza circa 60 de alte studii care la rândul lor citează peste 200 de alte studii, numărul subiecţilor din toate studiile citate direct şi indirect ajunge undeva la 700.000. Studiul ajunge la concluzia că purtarea măștilor poate avea mai multe consecinţe negative asupra sănătății noaste.

Consecințe asupra sănătății cauzate de măştile chirurgicale sau N95

 Creșterea riscului de îmbolnăvire cu viroze sau boli infecțioase; Dureri de cap; Anxietate; Depresie; Hipertensiune; Boli cardio-vasculare; Cancer; Diabet; Alzheimer; Agravarea problemelor de sănătate și a bolilor deja existente; Accelerarea procesului de îmbătrânire; Deteriorarea sănătății; Mortalitate prematură;

 Efecte Fiziologice: Hipoxie ( scăderea nivelului de oxigen din corp); Hipercapnie ( creșterea nivelului de dioxid de carbon din corp); Dificultăți de respirație; Creșterea nivelului de lactat din sânge; Schimbarea PH-ului; Acidoza; Toxicitate; Inflamație Auto-contaminare, prin atingerea măștii cu mâinile murdare; Creșterea nivelului hormonilor de stres (adrenalină, noradrenalină și cortizol); Creşterea tensiunii musculare Imunosupresie;

Măştile chirurgicale și eficiența lor

 Despre eficiența măştilor chirurgicale studiul concluzionează ca: „proprietățile fizice ale măștilor medicale și ne-medicale sugerează că măștile sunt ineficiente în a bloca particulele virale, datorită diferenței de mărime între virus și porii din mască”.

Aceştia subliniază:

„Conform cunoștințelor actuale, virusul SARS-CoV-2 are un diametru de la 60 nm la 140 nm [nanometri (miliardimi de metru)], în timp ce diametrul porilor măștilor faciale medicale și ne-medicale variază de la 55 µm la 440 µm [micrometri (o milionime de metru), care este de peste 1000 de ori mai mare]. Datorită diferenței de dimensiuni între diametrul SARS-CoV-2 și diametrul porilor măștilor faciale (virusul fiind de 1000 de ori mai mic decât pori măştilor), SARS-CoV-2 poate trece cu ușurință prin orice tip de mască facială

Prin urmare eficiența filtrării realizată de măştile de pe piaţa este foarte slabă, variind între 0,7% -26% în cazul măștilor ne chirurgicale, realizate din bumbac, în funcție de modul de țesere a pânzei, până între 15% şi 58% în cazul măștilor chirurgicale respectiv cele respiratorii de tip N-95 (cu filtru).”

AICI STUDIUL

Studii pentru Catu şi Arafat despre măştile pe care le purtam zi de zi

 Ultimele studii clinice răstoarnă consensul existent cu privire la eficacitatea măștilor medicale în transmiterea virală de la om la om . Un studiu controlat randomizat (ECA) cu 246 de participanți [123 (50%) simptomatic)] care au fost desemnaţi fie să poarte fie să nu poarte mască chirurgicală, a evaluat transmiterea virușilor, inclusiv coronavirusul Sars2.

 Rezultatele acestui studiu a demonstrat că printre indivizii simptomatici (cei cu febră, tuse, dureri în gât, curgerea nasului etc.) nu a existat nicio diferență între cai care au purtat și cei care nu au purta măştile recomandate în transmiterea picăturilor de contaminare respectiv particule> 5 µm.

 Dintre indivizii asimptomatici, nu au fost detectate picături sau aerosoli care să conțină coronavirus de la vreun participant la studiu care a purtat sau nu mască, sugerând că indivizii asimptomatici nu transmit și nu infectează alte persoane (cu sau fără mască).

Studiu: Respiratory virus shedding in exhaled breath and efficacy of face masks

Studiul: Gao M., Yang L., Chen X., Deng Y., Yang S., Xu H

 Acest lucru a fost reconfirmat şi de un studiu efectuat pe 445 de persoane găsite asimptomatice (nepurtători) au fost puse în contact „strâns” cu purtători asimptomatici ai virusului SARS-CoV-2 (găsiţi pozitivi la SARS-CoV-2) pe o perioadă de 4 până la 5 zile. Studiul a constatat că niciuna dintre cele 445 de persoane nu a fost infectată cu SARS-CoV-2 de către un purtător de Coronavirus confirmat, asimptomatic.

Studiul citat: A study on infectivity of asymptomatic SARS-CoV-2 carriers.

Studiul: Smith J.D., MacDougall C.C., Johnstone J., Copes R.A., Schwartz B., Garber G.E

 O meta-analiză în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății a constatat că, comparativ cu nicio mască, măștile chirurgicale și măştile respiratorii N95 (cu filtru), nu au avut nici o eficientă împotriva transmiterii infecțiilor virale sau a bolilor asemănătoare gripei pe baza a șase ECA. Folosind o analiză separată a 23 de studii observaționale, nu a găsit niciun efect protector al măștii medicale sau al aparatelor de respirat N95 împotriva virusului SARS.

Studiul citat: Effectiveness of N95 respirators versus surgical masks in protecting health care workers from acute respiratory infection: a systematic review and meta-analysis.

Studiul „Chou R., Dana T., Jungbauer R., Weeks C., McDonagh M.S”

 O recenzie sistematică recentă a 39 de studii, ce au inclus 33.867 de participanți, nu a constatat nicio diferență între măştile respiratorii N95 în comparaţie cu măștile chirurgicale și de-asemenea fața de mască chirurgicală versus lipsa măști în ceea ce privește riscul de a dezvolta gripa sau boli asemănătoare gripei. Studiul a sugerat clar ineficiența acestora măşti fata de blocare trasmitari infecţilor virale la nivelul comunităţilor

Studiul citat: Masks for Prevention of Respiratory Virus Infections, Including SARS-CoV-2, in Health Care and Community Settings

Studiul Chu D.K., Akl E.A., Duda S., Solo K., Yaacoub S., Schunemann H.J.

 O altă meta-analiză ce a inclus alte 44 de studii non-RCT (n = 25.697 de participanți) care a studiat reducerea potențială a riscului măştilor împotriva SARS, sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și transmisiilor COVID-19. Meta-analiză nu a reușit să demonstreze concludent reducerea riscului la transmiterea COVID-19 prin purtarea măştilor.

Studiul Citat: Physical distancing, face masks, and eye protection to prevent person-to-person transmission of SARS-CoV-2 and COVID-19:

Studiul Steanford mai arata că organizaţia mondială a sănătăţii şi alte organisme s-au contrazis şi şi-au schimbat poziţia de mai multe ori.

 Astfel la început OMS declara inițial că: „nu sunt necesare măști faciale, deoarece nu sunt disponibile dovezi cu privire la utilitatea sa de a proteja persoanele de boli” . În aceeași publicație, OMS a declarat că „măștile de pânză (de exemplu, bumbac sau tifon) nu sunt recomandate în niciun caz[sursa citata].

 Ulterior, OMS a afirmat că utilizarea măștilor faciale fabricate din țesături (polipropilenă, bumbac, poliester, celuloză, tifon și mătase) este o practică comunitară „generală” pentru „prevenirea purtătorului infectat de a transmite virusul către alții și / sau pentru a oferi protecția purtătorului sănătos împotriva infecțiilor (prevenire) ”[sursa citata]. OMS s-a contrazis în continuare afirmând că, datorită filtrării mai mici, a respirabilității și a performanței generale a măștilor din țesături, utilizarea acestor măștii, din pânza și / sau țesăturile nețesute, ar trebui luată în considerare numai pentru persoanele infectate și nu pentru practica de prevenire la indivizi asimptomatici [ibidem].

 Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (C.D.C) a făcut o recomandare similară, afirmând că numai persoanele simptomatice ar trebui să ia în considerare purtarea măștii faciale, în timp ce pentru persoanele asimptomatice această practică nu este recomandată [sursa citata (stearsa)].

 În concordanță cu CDC, oamenii de știință cât şi clinici din cadrul Departamentelor de Boli Infecțioase și Microbiologie din Australia s-au exprimat împotriva utilizării măștilor pentru lucrătorii din domeniul sănătății, argumentând că nu există nicio justificare pentru o astfel de practică, astfel relația normală de îngrijire dintre pacienți și personalul medical ar putea fi compromisă [sursa citata].

Suciți oameni sunt specialiști OMS …iști

Mai mult, OMS a anunțat în repetate rânduri că: „în prezent, nu există dovezi directe (din studiile efectuate pe COVID-19) cu privire la eficacitatea mascării cu față a persoanelor sănătoase din comunitate pentru a preveni infectarea virusurilor respiratorii, inclusiv COVID-19” [revista oms] .

Riscurile nu au fost prezentate publicului pentru o alegere informată

 În ciuda acestor controverse, potențialele daune și riscuri ale purtării măștilor au fost clar recunoscute. Acestea includ auto-contaminarea cauzată de atingerea măştii cu mâinile murdare sau neînlocuită măşti atunci s-a umezit. De-asemenea murdară sau deteriorată, masca produce dezvoltarea leziunilor pielii feței, dermatita iritantă sau agravarea acneei și disconfortul psihologic.

 Populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu tulburări de sănătate mintală, dizabilități de dezvoltare, probleme de auz, cei care trăiesc în medii calde și umede, copiii și pacienții cu afecțiuni respiratorii prezintă un risc semnificativ pentru sănătate în producerea de complicații și vătămări.

Efecte fiziologice ale purtării măștilor pe față

 Studiul s-a ocupat şi de Efecte Fiziologice ale purtării măștilor pe față. Astfel purtarea măştilor restricționează respirația normală prin creșterea rezistenței mișcării aerului atât în timpul procesului de inhalare, cât și de expirație [12], [13]. Deși creșterea intermitentă (de câteva ori pe săptămână) și repetitivă (10-15 respirații pentru 2-4 serii) crește rezistența la respirație și poate fi adaptativă pentru întărirea mușchilor respiratori [33], [34], efectul prelungit și continuu al purtării măștii faciale este in-adaptativ și ar putea fi dăunătoare sănătății [11], [12], [13]. (citațiile sunt din bibliografia NCBI)

 În condiții normale la nivelul mării, aerul conține 20,93% O2 și 0,03% CO2, asigurând presiuni parțiale de 100 mmHg și respectiv 40 mmHg pentru aceste gaze în sângele arterial. Aceste concentrații de gaze s-au modificat semnificativ când respirația a avut lor printr-o masca chirurgicala. Aerul este prins între gură, nas și masca şi este respira în mod repetat în interiorul și în afara corpului, conținând concentrații scăzute de O2 și concentraţii ridicate CO2.

Hipoxemie și hipercapnie si multe alte probleme

 Această stare provoca hipoxemie și hipercapnie [35], [36], [11], [12], [13]. Hipoxemia severă poate provoca, la rândul ei complicații cardiopulmonare și neurologice și este considerată un semn clinic important în medicina cardiopulmonară [37], [38], [39], [40], [41], [42]. Conținutul scăzut de oxigen din sângele arterial poate provoca ischemie miocardică, aritmii grave, disfuncție ventriculară dreaptă sau stângă, amețeli, hipotensiune, sincopă și hipertensiune pulmonară [43].

Hipoxemia și hipercapnia cronică de nivel scăzut ca urmare a utilizării măștii faciale pot provoca exacerbarea afecțiunilor cardiopulmonare, metabolice, vasculare și neurologice existente [37], [38], [39], [40], [41], [42]. Tabelul 1 rezumă efectele fiziologice, psihologice ale purtării măștii faciale și consecințele lor potențiale pe termen lung pentru sănătate. (citatiile sunt din bibliografia NCBI)

Tabel 1

ScreenShot 20210424153031 300x223 - Măștile sunt ineficiente în stoparea virusului și pot cauza îmbolnăviri și moartea; studiul Universității Standford

 

 În plus pe lângă hipoxie și hipercapnie, subiectul inhalează componente bacteriene și germeni de pe stratul interior și exterior al măștii faciale. Aceste componente toxice sunt respirate în mod repetat fiind reintroduse în corp, din noi şi din nou, provocând auto-contaminare.

Respirația prin măști chirurgicale crește, de asemenea, temperatura și umiditatea în spațiul dintre gură și mască, rezultatul fiind o descompunere toxică generată de particule din materialele măștii [1], [2], [19], [26], [35], [36 ]. O revizuire sistematică a literaturii a estimat că nivelurile de contaminare cu aerosoli ale măștilor faciale, ar fi în jur de 13 până la 202.549 de viruși diferiți [1].

 Respirarea aerului contaminat cu concentrații ridicate de particule bacteriene și toxice împreună cu niveluri scăzute de O2 și niveluri ridicate de CO2 provoacă continuu homeostazia organismului, provocând autotoxicitate și imunosupresie [1], [2], [19], [26], [35] [36]. Studiul concluzionează ca măştile ne distrug sistemul imunitar. (citatiile sunt din bibliografia NCBI)

Studiul „Kao T.W., Huang K.C., Huang Y.L., Tsai T.J., Hsieh B.S., Wu M.S”

 Un studiu efectuat pe 39 de pacienți cu afecțiuni renale a constatat că purtarea măștii faciale N95 în timpul hemodializei a redus semnificativ presiunea arterială şi concentraţia de oxigen (de la PaO2 101,7 la 92,7 mm Hg), a crescut frecvența respiratorie (de la 16,8 la 18,8 respirații / min) și a crescut apariția disconfortului la nivelul pieptului cât și durere la respiraţie.

Studiul Citat: The physiological impact of wearing an N95 mask during hemodialysis as a precaution against SARS in patients with end-stage renal disease.

 Standardele de protecție respiratorie de la Administrația pentru Sănătate și Siguranță în Muncă, Departamentul Muncii din S.U.A afirmă că respirația aerului cu concentrație de O2 sub 19,5% este considerată deficit de oxigen, provocând efecte adverse fiziologice și asupra sănătății. Acestea includ creșterea frecvenței respirației, accelerarea cordului cardiac și tulburări cognitive legate de gândire și coordonare. [studiul citat].

 O stare cronică de hipoxie ușoară și hipercapnie s-a dovedit a fii principalul mecanism de dezvoltare a disfuncției cognitive pe baza studiilor la animale și a studiilor la pacienți cu boală pulmonară obstructivă cronică

Studiul „Beder A., Buyukkocak U., Sabuncuoglu H., Keskil Z.A., Keskil S. Preliminary ”

 Efectele fiziologice negative ale purtatului măştii, au fost confirmate într-un studiu efectuat pe 53 de chirurgi care au utilizat masca chirurgicală în timpul unei operații majore. După 60 de minute de purtare a măştii, saturația de oxigen a scăzut cu mai mult de 1%, iar ritmul cardiac a crescut cu aproximativ cinci bătăi / min [studiul citat].

 Studiul „Ong J.J.Y., Bharatendu C., Goh Y., Tâng J.Z.Y., Sooi K.W.X., Tăn Y.L. Headaches „

Un studiu realizat pe 158 de lucrători de cadre medicale care utilizează echipamente de protecție, în principal măști faciale N95, a raportat că 81% (128 de lucrători) au dezvoltat dureri de cap noi în timpul schimbului de muncă.

 Acest lucru s-a datorat faptului că măştile au devenit obligatorii din cauza focarului COVID-19. Pentru cei care au folosit masca facială N95 mai mult de 4 ore pe zi, probabilitatea apariției durerii de cap în timpul schimbului de muncă a fost de aproximativ a fii de patru ori mai mare [Odds raţio = 3,91, 95% CI (1,35-11,31) p = 0,012], în timp ce 82,2 % dintre purtătorii de N95 au dezvoltat cefaleea în intervalul ≤10 până la 50 de minute [Studiul citat].

 Studiul „MacIntyre C.R., Seale H., Dung T.C., Hien N.T., Nga P.T., Chughtai A.A. ”

 Un alt studiu a urmărit patru săptămâni efectele preventive ale măştilor din pânză comparat cu măștile medicale și respectiv cu nicio mască asupra incidenței trazmisiei bolilor respiratorii clinice, a bolii asemănătoare gripei și a infecțiilor cu virus respirator confirmate de laborator la 1607 de participanți din 14 spitale.

Rezultatele au arătat că nu a existat nicio diferență între purtarea măștilor de pânză, măști medicale comparat cu fără mască pentru incidența bolilor respiratorii clinice și a infecțiilor cu virus respirator confirmate de laborator. Cu toate acestea, un efect nociv major a fost semnalat cu un risc de peste 13 ori mai mare [Risc relativ = 13,25 95% CI (1,74-100,97) pentru boli asemănătoare gripei în rândul celor care purtau măști de pânză [19]. Studiul a concluzionat că măștile de pânză au probleme semnificative de sănătate și siguranță, inclusiv reținerea umidității, reutilizarea, filtrarea slabă și riscul crescut de infecție, oferind recomandări împotriva utilizării măștilor de pânză [Studiul citat].

Efecte psihologice ale purtării măștilor faciale

 Purtatul măştilor de orice tip a fost găsit ca având un efect negativ atât asupra purtătorului cât şi a celui cu care acesta intră în contact. Conectivitatea de la om la om prin expresia feței este compromisă și identitatea de sine este eliminată. [47]

 Purtatul măştilor compromite parțial unicitatea și individualitatea persoanei care poartă masca, precum și a interlocutorului. Descoperirile științifice arată că oamenii devin din ce în ce mai izolați social, iar prevalența singurătății este în creștere.

O meta-analiză a 91 de studii ce cumulează aproximativ 400.000 de subiecţi a arătat un risc de moralitate crescut cu 13% în rândul persoanelor cu o frecvență scăzută a contactelor sociale comparativ cu cele cu frecvența mare de contact [53].

Alte studii

O altă meta-analiză a 148 de studii prospective (308.849 de participanți) a constatat că relațiile sociale slabe sunt asociate cu un risc de mortalitate crescut cu 50%. Persoanele izolate social sau care au rămas singure au avut un risc de mortalitate crescut cu 45% și, respectiv, 40%. Aceste constatări au fost similare între vârste, sex, starea inițială de sănătate, cauza decesului și perioadele de urmărire [Sursa citata]. Important, riscul crescut de mortalitate a fost găsit comparabil cu fumatul și depășind factori de risc bine stabiliți, cum ar fi obezitatea și inactivitatea fizică [sursa citata].

O analiză tip umbrelă a 40 de analize sistematice, incluzând 10 metaanalize, a demonstrat că relațiile sociale compromise au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate prin toate cauzele, depresie, suicid anxietate, cancer și boli fizice generale [sursa citata].

Consecințe devastatoare

 După cum s-a arătat mai sus purtatul îndelungat al măştii provoacă stări hipoxice și hipercapnice care dezechilibrează homeostazia normală și activează starea „răspunsul la luptă sau la zbor ”, un mecanism important de supraviețuire din corpul uman. Starea de „răspunsul la luptă sau la zbor ” acut este legată de activitatea sistemului nervos, endocrin, cardiovascular și a sistemului imunitar.

 Acestea includ activarea sistemului limbic a creierului, eliberarea hormonilor de stres (adrenalină, neuro-adrenalină și cortizol), modificări ale distribuției fluxului sanguin (vasodilatația vaselor de sânge periferice și vasoconstricția vaselor de sânge viscerale) și activarea răspunsului sistemului imunitar ( secreția macrofagelor și a celulelor naturale ucigașe).

 Contactul cu cu oameni care poartă măști fac active emoțiile înnăscute de stres-frică, care sunt fundamentale pentru toți oamenii aflați în situații de pericol, precum moartea sau rezultatul necunoscut, imprevizibil. Răspunsul la starea de stres-frică activată în mod repetat sau continuu determină corpul să funcționeze în modul de supraviețuire, având creșterea susținută a tensiunii arteriale, starea pro-inflamatorie și imunosupresia

Consecinţe pe termen lung ale purtatului sistematic de mască medicală.

 Purtatul măştilor pe perioade lungi care are un potențial crescut de a cauza urmări devastatoare asupra sănătății. Starea prelungită hipoxic-hipercapnic compromite echilibrul fiziologic și psihologic normal, deteriorând starea de sănătate și promovează dezvoltarea și progresia bolilor cronice existente. De exemplu ischemia miocardică cauzată de afectarea hipoxică a miocardului este cea mai frecventă formă de boală cardiovasculară și este pe locul unu la decese la nivel mondial (44% din toate bolile netransmisibile), cu 17,9 milioane de decese survenite în 2016. Hipoxia celulară agravează cancerul şi duce la metastaza, majoritatea tumorilor canceroase având un grad de hipoxia celulară.

 Stresul cronic, împreună cu afecțiunile lipsei de oxigen hipoxice și hipercapnice, scot corpul din echilibru și pot provoca dureri de cap, oboseală, probleme stomacale, tensiune musculară, tulburări ale dispoziției, insomnie și îmbătrânire accelerată.

 Aceste stării duc la suprimarea sistemului imunitar şi o ineficientă protejarea a corpului de viruși și bacterii, scăderea funcției cognitive, promovarea dezvoltării și exacerbarea problemelor majore de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet, cancer, boala Alzheimer, anxietate în creștere și stări depresive, provoacă izolare socială și singurătate și creșterea riscului de mortalitate prematură.

***

Vezi și articolul nostru:

Măști potențial toxice distribuite în școli și grădinițe din Quebec.

 

Citeste si …

Costel Vânătoru repus in functie
Uncategorized

Cercetătorul Costel Vânătoru va fi reinstalat în funcția de director al Băncii Naționale de Gene

Cercetătorul buzoian Costel Vânătoru va fi reinstalat în funcția de director al Băncii Naționale de Gene  Profesorul Costel Vânătoru de la Banca de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale urmează […]

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*