Comemorarea victimelor bombardamentului criminal al aviației militare americane din 4 Aprilie 1944
Cei interesați sunt invitați la comemorarea celor 3.000 de români asasinați de către aviația militară americană într-o singură zi, la 4 aprilie 1944, bombardament care a avut ca principal scop să permită Uniunii Sovietice să instaureze comunismul în Europa de Est.
Comemorarea zilei de 4 Aprilie 1944
Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 12:00 și 14:00, în Parcul Grădina Cișmigiu va avea loc comemorarea celor 3.000 de români uciși mișelește de aviația militară a Statelor Unite, la 4 aprilie 1944. Evenimentul se va desfășura în Parcul Cișmigiu din București, la intrarea principală de pe Bulevardul Elisabeta. Aici se va ține o slujbă de pomenire urmată de discuții libere organizate de Asociațiile: „Dumnezeu, Popor și Țară” și „Mișcarea pentru Pace„.
Istoricul evenimentelor.
În Martie 1944, Armata Sovietică era blocată la Nistru și, deși avansase în Nord, fusese învinsă de două ori la Târgu Frumos. În fața ei se aflau linia de apărare Focșani-Nămoloasa și Munții Carpați, obstacole greu de depășit. Doar românii mai opuneau rezistență ocupării și bolșevizării Europei de Est.
Americanii au intervenit pentru a salva situația, folosind tot ce aveau mai ucigător: bombardamente teroriste asupra civililor nevinovați. Bombardamentul din 4 aprilie 1944 arată că rușii bolșevici și anglo-americanii colaborau fără probleme. Aliații occidentali au continuat să acționeze similar șase luni mai târziu când au bombardat Dresden, la o scară mult mai mare. Ambele acțiuni de bombardament, atât din 4 aprilie 1944 asupra Bucureștiului, cât și în perioada 13-15 februarie 1945 la Dresden, nu au avut niciun scop militar, urmărind doar terorizarea populației civile.
Scopul era să forțeze populația locală să nu-și mai susțină liderii și să deschidă calea inamicului. Statele Unite au continuat să folosească tactica terorizării populației civile și în Iugoslavia, Siria sau Irak, unde au bombardat fabrici de curmare și lapte praf care ar fi putut salva viețile a mii de copii și bebeluși care au murit în criza post-război.
Debarcarea în Normandia din 6 iunie 1944 a urmărit ajutarea armatei sovietice să iasă din stagnarea din zona centrală și nordică a frontului de est și să înainteze rapid spre vest până la Varșovia. În zona de sud, frontul rămăsese blocat, fără nicio șansă să treacă de România și de aliații ca anglo-americani și ruși sa poată a ataca Germania simultan.
4 Aprilie 1944
O zi de primăvară cu cer senin, în oraș s-a anunțat un exercițiu de simulare pentru bombardament, astfel că atunci când a sunat alarma, mulți au ignorat-o.
Autorii bombardamentelor nu puteau greși. Au țintit civili fără apărare din Gara de Nord, cei mai mulți nu aveau unde să se adăpostească. Sute de români refugiați din Basarabia, fugind de Armata Sovietică, erau cazați în vagoane la Gara de Nord, în vederea repartizării.
„Postul de radio Vocea Americii îndemna de patru ori pe zi românii să-și deschidă brațele Armatei Roșii „eliberatoare”, amenințând că altfel ne vom cufunda într-o mare de sânge” (Maria Cantacuzino-Enescu).
La 22 martie 1944, generalul britanic Maitland Wilson, comandantul forțelor aliate din Mediterana Orientală, a trimis la București o scrisoare ultimativă:
„Trebuie să capitulați imediat în fața celor Trei Mari Puteri și să ordonați trupelor române să nu mai lupte cu rușii…”
Scopul real
Delegații români, atât cei din partea lui Ion și Mihai Antonescu, cât și cei ai opoziției, negociau de peste un an cu Aliații ieșirea României din război, nu se înțeleseseră in principal asupra unui singur punct, țara nu putea fi predata pur și simplu sovieticilor.
Crima comisă la 4 aprilie 1944 în București a avut ca autori pe anglo-americani, care cereau capitularea necondiționată a României în fața Armatei Sovietice pentru a deschide calea bolșevizării Europei de Est. Aceiași capitaliști occidentali care declaraseră război Germaniei Naziste ca urmare a invadării Poloniei, dar care ignoraseră faptul că Polonia fusese simultan ocupată și de Uniunea Sovietica.
Trebuie precizat că Gara de Nord nu avea nicio importanță strategică, liniile de aprovizionare a frontului fiind mult mai la Nord-Est. De fapt, bombardamentul din 4 aprilie 1944 nu a dus la înfrângerea țării și niciun istoric nu susține că ar fi scurtat războiul, fie și cu o zi.
După slujba de pomenire de sâmbătă, vor avea loc câteva alocuțiuni urmate de discuții libere pe subiectul de mai sus.
***
Fii primul care comentează