Patriotismul urmează să fie interzis… „Cod de conduită pentru prevenirea și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură„.
Povestea începe cu ceva timp în urmă, când unii au început sa fie duși cu lesa pe drumul emasculării naționale prin tactica pașilor mărunți. Mulți au refuzat să vadă ce se pregătea. Evident, cei care au prezis interzicerea patriotismului au fost catalogați ca „conspiraționiști„, iar astăzi pentru mulți, noul cod de conduită pentru învățământul universitar pare să fi apărut de nicăieri. Alți nici acum nu înțeleg ce treaba are patriotismul in toată acesta poveste.
Potrivit noului cod destinat învățământului superior, emis de Ministerul Educației și intrat în vigoare miercuri, 17 aprilie 2024, este interzisă practic promovarea patriotismului, a românismului, și a iubirii de neam și țară.
Patriotismul interzis în Universități
„Codul de conduită pentru prevenirea și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură„, emis de Ministerul Educației, sancționează iubirea de țară. Respectiv, simbolurile identitare care sunt interzise în universități, alături de antisemitism și legionarism.
O strategie perversa
Înainte de a detalia situația, trebuie făcute niște precizări. Pe măsură ce au început să se ia măsuri pentru interzicerea simbolurilor catalogate ca fiind legionare, a naționalismului extrem, a naționalismului simplu, mulți români confuzi au început să se declare patrioți. Aceștia afirmând chiar cu tărie că ei sunt patrioți și nu naționaliști sau legionari. Ba chiar unii au încercat să vorbească și despre Mihai Eminescu, Octavian Goga sau Nicolae Iorga ca fiind patrioți și nu naționaliști.
Ei considerau că dacă se distanțează de ceea ce este considerat naționalism vor fi în siguranță sub umbrela „patriotismului„. Aceștia nu au înțeles că de fapt era vorba de o simplă tactică de izolare , marginalizare și băgare într-un colt. Autoritățile nu aveau cum să interzică dintr-o dată și legionarismul și naționalismul extrem, naționalismul moderat și patriotismul.
Prin urmare, i-au împins pe toți cei care își iubeau țara într-un colț numit patriotism, iar acum se va trece la asaltul final. Astăzi, cei care au rămas fideli credinței inițiale nu mai pot decât să îi tragă de urechi pe ceilalți, dar… cu ce folos?
Sub pretextul combaterii antisemitismului, xenofobiei, fascismului și legionarismului, este practic interzisă promovarea patriotismului, a românismului și a iubirii de neam și țară.
Potrivit noului „Cod de conduită pentru prevenirea și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură„, emis de Ministerul Educației și intrat în vigoare miercuri, 17 aprilie 2024 nu mai ai voie sa iti iubești Patria.
Dar care sunt faptele interzise?
Prin Articolul 6 al Codului se interzice:
„a) promovarea simbolurilor identitare, imaginilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob;
b) promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război;
c) promovarea unor idei, simboluri sau doctrine care susţin şi promovează regimuri cu caracter totalitar, antisemit, extremist, fascist, iredentist, rasist, şovinist sau xenofob, dovedite a încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt conţinute de o disciplină/un material de studiu;
d) activităţile membrilor comunităţii universitare care presupun radicalizarea şi promovarea discursului instigator la ură.”
Observăm că la Articolul 6, în primul alineat, se amestecă cu rea voință simbolurile identitare cu rasismul, xenofobia, fascismul sau legionarismul. Mai observam si sintagma „promovarea unor idei […] dovedite a încalcă” in loc de condamnate penal.
Nu este o greșeală sau eroare de exprimare.
De mai mulți ani în România au fost luate o serie de măsuri pretinse de combatere a urii. S-a început cu Ordonanța 31 în anul 2003, în preajma aderării României la Uniunea Europeană. S-au continuat cu infamă Lege 217/2015, amândouă având ca țintă combaterea unui extremism inexistent până la acea dată.
Prin Legea nr. 157 din 2 iulie 2018 s-a urmărit combaterea antisemitismului, deși legea repetă la mai multe puncte principii deja enunțate în Legea 217/2015. Tot în 2018 într-un interviu al şefului academiei SRI acesta ne-a dezvăluit că instituţia să are printre priorităţi combaterea Naţionalismului, a identităţi naţionale sau a spiritualităţi creştine. (protocronismul, gandirismul …)
Prin Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021 s-au stabilit o serie de norme privind combaterea antițigănismului.
Din învățământul preuniversitar a fost eliminat termenul de manual de istorie al românilor, dar a fost introdus manualul de istorie al evreilor Holocaustului.
În paralel, mai multe inițiative de combatere a antiromânismului au fost respinse în Parlament.
Exista xenofobie in România ?
Dacă dorim să analizăm din punct de vedere obiectiv toată această situație, nu poate să rezulte decât că legislativul urmărește combaterea unui fenomen de masă (?). Nu doar că avem mai multe legi care practic repetă același idei, dar acestea au tendința să limiteze din ce în ce mai mult drepturile fundamentale.
O asemenea stare de fapt nu poate exista decât în situația în care statul se luptă cu un fenomen care riscă să scape de sub control. Dar în realitate toate rapoartele internaționale arată că în România asemenea fenomene sunt aproape inexistente.
Mai mult toate aceste legi au formulări ambigue care ar putea aduce pe oricine în fața instanței.
De curând un elev de la o școală din Maramureș a fost sancționat disciplinar acuzat fiind că a distribuit abțibilde cu “Basarabia este România”. În anul precedent numele liceului bucureștean Mircea Vulcănescu a fost schimbat. Paralel au existat mai multe tentative de schimbarea unor nume de străzi sau demolarea unor statui care aparțineau unor personalități din perioada interbelică.
Patriotismul, Legionarismul si Manualul de istorie.
În timp ce Istoria României este absentă din curriculum o serie de jurnaliști încep din ce în ce mai obraznic să ne scrie istoria. Aceștia repetă o serie de formule stas precum: “Mihai Viteazul nu a dorit să facă nici o unire”, “Românii din prezent nu au nicio legătură cu dacii”, “Mișcarea legionară a fost o organizație fascistă, (sau după caz nazistă)”.
Într un mod foarte bizar aceeași jurnaliști în perioada pandemică ne îndemnau să “ascultam de specialiști”. Este cunoscut faptul că un istoric specializat in istoria antică nu se va exprima niciodată pe evul mediu sau pe perioada interbelică. La fel un istoric contemporan nu va ține lecții despre daci. Dar un individ cu tupeu care a făcut un colegiu de jurnalism își imaginează că în cinci minute poate să facă praf istoria unei țări.
Ce observăm aici este un fenomen care se intensifică în lipsa oricărei propoziții. Oricine ar analiza seria de măsuri luate în ultimii ani ar putea să tragă în mod greșit concluzia că România este pe punctul unii război civil etnic. Dar in realitate situația Romaniei este la acest capitol net superioara oricărei tarii din UE.
In final …
Pe de altă parte guvernanții nu par a fi interesați în a combate traficul de droguri sau traficul de ființe umane. Dimpotrivă anumiți parlamentari si-au exprimat în trecut dorința de a promova o lege de legalizare a consumului de stupefiante sau a prostituției.
Singura concluzie la Cod de conduită este că se dorește ștergerea identității naționale și promovarea sentimentului de vina.
Nu se mai dorește să fim un popor ci o populație, nu se mai dorește să avem un trecut pentru că nu vom avea niciun viitor. Acesta este planul oricum … Autoritățile au luat patriotismul de coarne.
***
3 Trackbacks-uri / Pingbacks-uri