Gestul urat făcut astăzi de Ambasada Finlandei față de grupul de solidaritate pentru Camelia Smicală
În data de 7 februarie 2020 grupul de solidaritate pentru Camelia Smicală a depus un memoriu la ambasada Finlandei din Bucureşti, dar surpriza delegaţia a fost întâmpinată cu uşa închisă şi draperiile trase. Este pentru prima oară în ultimi ani când se întâmplă o asemenea situaţie. La toate protestele de până acum, inclusiv la ambasadele unor ţări considerate cu probleme la capitolul drepturile omului precum Ucraina sau Federaţia Rusă petiţiile au fost primite şi protestatari ascultaţi.
După mai multe săptămâni de proteste, vizavi de situaţia aberantă din Finlanda unde copii doctoriţei Camelia Smicala sunt separaţi de mama lor de 1583 de zile, grupul de iniţiativă a depus un memoriu, la Ambasada Finlandei. Dispreţ şi arogantă este ce a găsit grupul de iniţiativă, o atitudine ca în Kafka (Kafkaesque), unde petiţionari au aflat la poarta ambasadei că vor trebui să trimită memoriul prin poştă pentru a primi un număr inventar. Deşi ziua şi ora depuneri petiţiei fusese de mult anunţată Ambasada nu a dorit să primească petiţia sau să discute cu grupul de iniţiativă.
„Am venit azi să depunem un memoriu la Ambasada Finlandei din București și nu numai că nu ne-au deschis ușa ci nici măcar nu au răspuns la interfon – așa bine decurge dialogul și colaborarea cu angajații Ambasadei Finlandei în vederea găsirii celei mai bune soluții în vederea reîntregirii familiei D-nei Doctor Camelia Smicală”. a declarat doamna Angela Negrotă
Vezi articolul nostru: Protest maraton pentru medicului român Camelia Smicala în fata ambasadei Finlandei
Petiția Adresată Ambasadei Finlandei
Publicăm mai jos petiția adresată Ambasadei Finlandei de către grupul de solidaritate pentru Camelia Smicală
Către: Ambasada Republicii Finlanda în România București, 07.02.2020
În atenția: Ambasadorului Finlandei, Excelentei Sale Marjut Akola
Ca urmare a primirii Dvs. in calitate de ambasador al Republicii Finlanda la București de către Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu pe 10 decembrie 2019, s-a menționat in comunicatul de presă:
„Un punct distinct pe agenda discuțiilor l-a constituit cazul minorilor Jalaskoski, care dețin și cetățenia română, pe lângă cea finlandeză.
Ministrul Bogdan Aurescu a menționat că partea română consideră că este necesară, din partea autorităților finlandeze competente, deschiderea spre un dialog constructiv cu privire la acest dosar și a subliniat că orice soluții în acest caz ar trebui să aibă în vedere, pe lângă legislația relevantă, specificul și diversitatea culturală, care presupun și menținerea legăturii cu mama, și în special principiul „interesului superior al copilului”.”
Vă rugăm să ne comunicați cum s-a transpus în practică și se va soluționa acest punct discutat la întâlnirea din data de 10.12.2019?
“Atât mama, Camelia-Mihaela Smicală Jalaskoski, cât și copiii săi JOHAN MIHAIL JALASKOSKI si MARIA ALEKSANDRA JALASKOSKI dețin dublă cetățenie: română și finlandeză. Cei doi copii au fost practic răpiți de lângă familie și separați forțat în instituții care îi privează de libertate și drepturi prevăzute în convențiile internaționale la care Finlanda este parte.
Nedreptatea care li s-a făcut acestor copii români și traumele îndurate de ei ne-au determinat să luăm atitudine și să ne solidarizăm în încercarea de a găsi o rezolvare justă a cazului, în interesul suprem al copiilor”, a declarat incă de acum 3 ani deputatul român Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
Acum, in 2020, autoritățile din Finlanda nu mai recunosc cetățenia română a copiilor JOHAN MIHAIL si MARIA ALEKSANDRA, iar abuzurile asupra lor continuă.
În răspunsul Ministerului Afacerilor Externe din România la această problemă a cetătenilor români sechestrați in Finlanda se menționa:
“Subliniem că atât doamna Camelia Jalaskoski, cât și ambii minori rezultați din căsătoria încheiată în Finlanda dețin dublă cetățenie, română și finlandeză, și au domiciliul pe teritoriul Finlandei, iar în conformitate cu legislația finlandeză și practica internațională aplicabilă în cazurile cu dublă cetățenie, cetățenia efectivă atât a mamei, cât și a minorilor, este cea finlandeză, aceasta prevalând în raport cu cetățenia română”.
Dar nu ați vrut niciodată să-i ascultați și pe cei doi cetățeni români minori implicați, deși chiar legea finlandeză cere acest fapt după împlinirea vârstei de 12 ani.
Deci, iată și vocea lor:
„Subsemnații JALASKOSKI JOHAN MIHAIL născut la data de 06.01.2006 și JALASKOSKI MARIA ALEKSANDRA născută la data de 25.01.2007, în nume personal, vă înaintăm prezenta:
NOTIFICARE
prin care vă solicităm să procedați de urgență la repatrierea noastră, având în vedere condițiile umilitoare la care suntem supuși în Finlanda, unde subsemnații Jalaskoski Johan Mihai și Jalaskoski Maria Aleksandra suntem închiși împotriva voinței noastre în centre de plasament și suntem separați în mod forțat și împotriva voinței noastre de mamă și familia maternă.
În fapt, în data de 15.06.2016, instanța de judecată din Finlanda a reținut în mod definitiv că domiciliul nostru este la mamă – Jalaskoski Mihaela Camelia – însă, în ciuda acestei hotărâri judecătorești, în vigoare și nemodificată nici în prezent, serviciul de asistență socială din cadrul Primăriei Tampere – localitatea din Finlanda unde aveam la acel moment reședința – ne ridică forțat în condiții de violență extremă, lucru probat și de înregistrarea video de la acel moment, și ne internează, împotriva voinței noastre și a mamei noastre ce deține drepturi depline în relația cu noi, în centre de copii diferite.
De atunci și până în prezent am solicitat de nenumărate ori să fim audiați de către un judecător din Finlanda, în virtutea dreptului pe care îl avem în acest sens atât potrivit legii finlandeze, cât și potrivit Convenției privind drepturile copilului, precum și Regulamentului CE 2201/2003.
Neexistând nicio procedură de judecată în privința noastră, a celor doi minori, neexistând nicio hotărâre judecătorească a vreunei instanțe de judecată în ceea ce privește ținerea noastră forțată închiși în centre, ne este refuzat dreptul de a fi audiați de un judecător, răspunsurile Ministerului de Justiție din Finlanda fiind exclusiv în sensul că numai Primăria din Tampere are competență să dispună orice măsură în ceea ce ne privește.
Mai mult decât atât, printr-un avocat, am solicitat în luna mai, din nou, să fim audiați de urgență de o instanță de judecată din Finlanda, precum și să înceteze de urgență măsura plasamentului nostru în centrele de copii. Nici până astăzi cererea noastră nu a primit vreun termen sau vreo soluționare, autoritățile din Finlanda afirmând un singur lucru: competența exclusivă a primăriei Tampere în ceea ce ne privește.
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, cetățenilor români le este garantat atât dreptul de a călători în străinătate, cât și acela de a reveni oricând în țară, iar potrivit tezei a doua din această dispoziție legală, nicio autoritate română nu-i poate interzice, în nicio situație, unui cetățean român să se întoarcă pe teritoriul României.
Potrivit Regulamentului CE 2201/2003, punctele 12 și 13 din preambul, interesul superior al copilului este acela care dictează competențele, iar competența generală stabilită de art. 8 din același Regulament se referă doar la reședința obișnuită a copilului, și nu la aceea forțată cum este cazul nostru, care suntem închiși în centre de copii, având reședința forțată, iar nu obișnuită în Finlanda, situație în care, dimpotrivă, înțelegem să ne prevalăm de domiciliul nostru din Piatra Neamț.
–
Potrivit art. 12, 13, 14 și 15 din Convenția privind drepturile copilului, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, are dreptul de a fi ascultat, iar noi, deși solicităm de atâția ani repatrierea în familia extinsă a bunicilor noștri din Piatra Neamț, suntem refuzați de statul român cu argumentul halucinant oferit de autoritățile din Finlanda și anume că am avea reședința obișnuită în Finlanda și că, deci, instanțele din Finlanda sunt competente, deși noi nu avem reședința obișnuită în Finlanda, ci suntem prizonieri, închiși forțat de acest stat, în centre de plasament, împotriva voinței noastre.
Astfel, vă solicităm să dispuneți repatrierea noastră de urgență, noi fiind cetățeni români cu drepturi ale omului încălcate în Finlanda, în condițiile deținerii unui domiciliu legal în România, la bunicii noștri, în Piatra Neamț, str. … …. … , jud. Neamț, deținerii cetățeniei române și aflării noastre în pragul neputinței totale de mai face față regimului de tortură psihică la care suntem supuși, realizată inclusiv prin separarea noastră de mamă, singura care ne-a apărat de vătămările fizice și psihice cauzate nouă de-a lungul timpului de tatăl nostru.
– Nu-i adevărat că „din perspectiva dreptului internațional prevalează cetățenia finlandeză”, care-i “efectivă”.
– Deciziile serviciului de asistență socială din cadrul Primăriei Tampere cu privire la situația copiilor minori și hotărârile judecătorești definitive ale instanțelor finlandeze în acest caz nu sunt direct aplicabile, întrucât nu mai avem reședința in Tampere, ci în Piatra Neamț, str. …. …. …. . Neamț.
– În conformitate cu legislația europeană aplicabilă (Regulamentul CE 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești), partea finlandeză și-a asumat jurisdicția asupra acestui caz, solicitarea de repatriere a minorilor în România, transmisă de autoritățile române prin Ambasada României la Helsinki, fiind respinsă. Cine reprezintă partea finlandeză?
Nu mai există nici o cale de dialog si competență superioară?
Împuternicim prin prezenta, în mod public, pe bunicii noștri, Lucia și Radu Smicală, ca în cazul dispariției noastre sau vătămării noastre fizice sau psihice iminente raportat la regimul de tortură psihică la care suntem supuși, să exercite toate acțiunile patrimoniale împotriva dumneavoastră și a statului român pentru vătămarea gravă ce ni s-a adus nouă și mamei noastre, să parcurgă procedura în fața Comitetului ONU împotriva torturii, în temeiul Convenției ONU împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptată la 10.12.1984. E un mijloc de protecție reglementat de o conventie internatională de drept public și se află sub auspiciile ONU.
Așa să vă ajute Dumnezeu pe toți!
Petenți,
JALASKOSKI JOHAN MIHAIL
JALASKOSKI MARIA ALEKSANDRA”
Susținători și semnatari
-*-
Cuvântul PS Episcop Macarie la seara de rugăciune cu participarea Cameliei Mihaela Smicală, Paraclisul Centrului Episcopal din Stockholm, 5 februarie 2020
„Dragostea de mamă și afecțiunea fraternă sunt cele mai profunde și mai puternice atașamente umane! Este cumplit când se pornește război împotriva acestora!”
Protestele continuă pentru Camelia Smicală la Ambasada Finlandei
La ambasada Finlandei, str. Atena 2bis – sâmbătă 8.02 și duminică 9.02.
Ora de întâlnire – 13.00!
Vezi Aici: Grupul de inițiativa pentru Solidaritate cu doamna Smicala si copii ei
Bravo