Protestatarii au scandat: „Românii vor pace Iohannis vrea război”

 Luni, 23 septembrie 2024, câțiva români au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei legi care, în opinia mai multor juriști, ne apropie de război. Acestia au strigat cu entuziasm: “Romanii vor pace, Iohannis vrea razboi” – slogan care a inspirat si poza de profil a acestui articol –

 În ultima vreme, președintele Iohannis pare să facă tot ce i se cere din partea aliaților, fără a lua în considerare interesele superioare ale poporului român. Ultima ispravă a „primului turist al țării” este solicitarea adresată Parlamentului pentru aprobarea participării Armatei Române la misiunea NATO de sprijin pentru Ucraina.

 Participarea României la războiul dintre „rușii mari” și „rușii mici” înseamnă exact ceea ce interpretarea corectă a cuvintelor ne arată: participarea României la un conflict cu care nu avem nicio legătură. Nimeni nu ne-a atacat, nici pe noi, nici pe aliații noștri; este un război între două state cu care nu am fost niciodată prieteni.

Dacă toată lumea pare să aibă un interes în acest război – rușii, americanii, germanii, francezii – doar noi părem a fi pe post de măgăruși, singurii care nu avem nimic de câștigat din toată povestea.

Micile scăpări ale propagandei pro-Kiev

Evident, propaganda ne spune că, dacă rușii îi înving pe ucraineni, ne vor ataca și pe noi. Această teorie contrazice total asigurările aliaților, conform cărora, dacă ne implicăm activ în război, rușii nu vor îndrăzni să ne atace, deoarece suntem membri NATO. Prin urmare, rușii, care nu ne vor ataca nici dacă le omorâm soldații, ne vor ataca dacă nu îi deranjăm cu nimic.

Povestea de mai sus nu este singura greșeală a propagandei globaliste. Vă mai amintiți de cele „12 invazii rusești”, care nu se potrivesc cu povestea că ucrainenii sunt o „națiune seculară”, mai veche decât rușii? Această poveste ridică, evident, întrebarea: unde erau „milenarii ucraineni” în timpul celor 12 invazii rusești?

Poate erau plecați în concediu… nu știm, pentru că propaganda nu intră în detalii. Istoria ne vorbește despre pretențiile pe care ucrainenii le-au emis la câteva dintre aceste invazii. Mai mult, în 1918 au revendicat Basarabia, după (re)ocuparea acesteia în 1940 și 1944 au revendicat Bucovina și Bugeacul, iar în 1991-1993 rapoartele SRI ne vorbesc despre încercările lor de a incita populația de lipoveni cu scopul desprinderii Dobrogei. Putina istorie AICI

 O altă mică „scăpare” a propagandei globaliste este asocierea arbitrară doar a Rusiei moderne cu fostul URSS, într-un context în care noi ar trebui să luptăm cu „sovieticii” pentru a apăra Ucraina. Se uită să se precizeze că Ucraina se număra, alături de Rusia, Belarus și Republica Transcaucaziană, printre fondatorii URSS. De asemenea, se omite menționarea faptului că Ucraina își revendică teritoriile ocupate de fostul URSS în calitate de „stat succesor” al URSS.

P.S. Cam greu cu istoria, băieți…

Vrea Iohannis război?

Prin urmare, Iohannis dorește ca România să pună la dispoziția Ucrainei infrastructura și echipamentele necesare la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, precum și alocarea a 100 de militari, dar ne asigură că toate acestea nu înseamnă implicare directă în război.

„Noua misiune NATO NSATU are ca scop coordonarea asistenței în domeniul securității pentru Ucraina și îmbunătățirea interoperabilității armatei ucrainene, sub comanda Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa”, chipurile „fără a implica NATO direct în conflict.” mai multe AICI

Misiunea va centraliza toate inițiativele de sprijin bilateral și multilateral existente, asigurând un suport internațional consistent și coordonat pentru Ucraina pe termen mediu și lung.

Acești pași înseamnă că începe să se pună în practică acordurile bilaterale încheiate de Ucraina cu 23 de state, plus Uniunea Europeană, în care fiecare stat avea un rol bine determinat.

Reamintim că președintele Iohannis a semnat cu Ucraina, la 11 iulie 2024, un Acord „privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina”, acord care, la Paragraful 2, Articolul 2, precizează următoarele:

„Paragraful 2, Articolul 2: În cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanți, participanții se vor consulta în termen de douăzeci și patru (24) de ore, bilateral sau prin alte canale pe care le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.” Acordul AICI

Iohannis ar intenționa sa trimită tineri romani in Ucraina.

 Cererea adresată de Iohannis Parlamentului României a fost făcută ca urmare a acordului româno-ucrainean din 11 iulie 2024. Deși în fața Parlamentului au ieșit doar câteva zeci de români să protesteze (în special împotriva trimiterii a 100 de tineri români pe frontul din Ucraina), proiectul a dispărut de pe ordinea de zi și nu a mai putut fi accesat.

 Trebuie să mai precizăm că, în timp ce toți conaționalii noștri se agită cu alegerile – alegeri care există o mare probabilitate să nu se mai țină – la Galați, președintele Iohannis a fost chemat în judecată pentru anularea acordului cu Ucraina.

 Dosarul 595/44/2024, din data de 14.08.2024, de la Curtea de Apel Galați, cere anularea tratatului cu Ucraina. Reclamantul Ionuț Ciobanu, alături de Mișcarea pentru Pace unde doamna Aida-Gabriela Frunză este consilier juridic, sunt printre putinii români care încearcă să salveze tara de Război.

 Conform Convenției de la Viena privind Dreptul Tratatelor din 23.05.1969, acest acord cu Ucraina se încadrează ca fiind un „tratat”, iar, în conformitate cu legea fundamentală, acest tratat trebuia ratificat de Parlament. Conform Paragrafului 16 al acordului/tratatului cu Ucraina, acest act intră în vigoare la momentul semnării, astfel președintele României a încălcat „prin violare fundamentală” Constituția României.

 România nu este o „republică prezidențială”, precum Statele Unite ale Americii; președintele Iohannis a uitat acest mic detaliu și și-a însușit atribuții pe care președintele României nu le are. În cadrul procesului, președintele Iohannis a încercat să se apere, invocând că „Acordul cu Ucraina” nu ar fi un „tratat” și nu ar avea implicații juridice.

 Reclamanții au răspuns că tratatul are implicații juridice din momentul în care 100 de cetățeni români ar fi trimiși într-un teatru de operațiuni în afara teritoriului național.

Ce spune Constituţia

 În Constituţia României avem două articole care ne arată ca Parlamentul este cel care ratifica tratatele internaţionale semnate se şeful statului: (Constituția AICI)

ARTICOLUL 75

Sesizarea Camerelor 

(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri,

ARTICOLUL 91

Atribuţii în domeniul politicii externe 

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil.

Mişcarea pentru Pace

 De ceva timp în România aveam un ONG care militează pentru pace, organizaţie înregistrată legal care se numeşte: “Mişcarea pentru Pace” şi este condusă de profesoara de germană Alexandrinna Mihail.

 Asociația Mişcarea pentru Pace a lansat recent un Apel internațional pentru pace, care a fost trimis la toţi parlamentarii UE dar şi la senatorii şi congresmenii americani prin care se transmite dorinţa de pace a membrilor asociaţiei şi tuturor susținătorilor păcii.

Asociația Mişcarea pentru Pace este membra a coaliției internaționale Humanity for Peace.

Petitia Miscarii pentru Pace

***

Razboiul Informational

Related Images: