Dezbatere despre Proiectele de lege ale MapN ce acorda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) puteri extraordinare.
Un grup de asociați, activiști civici și reprezentanți ai societății civile va organiza o dezbatere publică pe subiectul: „Proiectele de lege ale MApN privind Apărarea Națională și Managementul Integrat al Situațiilor de Criză”. Proiecte de lege care daca vor fi adoptate vor oferi Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) puteri extraordinare.
Dezbaterea va avea ca temă: „Cine și cum ar putea decide asupra dreptului la viață, dreptului de proprietate și asupra celorlalte drepturi și libertăți fundamentale, pe timp de pace, de criză sau război?”. Evenimentul va avea loc în data de 22 mai 2024, începând cu ora 17:00, în incinta Pullman Hotel WTCB, sala New York, Piața Montreal, nr. 10, sector 1, București.
Preambulul actualei situații
În data de 16.05.2024, ora 10:00, Ministerul Apărării Naționale a organizat o dezbatere publică care a avut ca temă două proiecte de lege inițiate de acest minister:
- Legea apărării naționale a României
- Legea privind Sistemul național de management integrat al situațiilor de criză
Aceste legi de importanță majoră pot să genereze efecte esențiale asupra vieții cetățenilor României, care, în anumite condiții, ne pot afecta: viața, sănătatea și proprietatea privată. Practic, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va putea stabili „opțiunile de răspuns” la o situație de criză fără acordul Parlamentului sau consultarea populației. Aceste „opțiunile de răspuns” au puterea sa afecteze mai multe din drepturile cetățenești fundamentale. Mai mult, cazurile în care CSAT poate institui aceste măsuri sunt extrem de interpretabile.
Cetățenii care s-au prezentat pentru a participa la o dezbatere publică au găsit o dezbatere secretă, într-o instituție militarizată în care accesul nu era liber, nepermițându-se oricărui cetățean interesat să participe pe parcursul derulării dezbaterii sau să ia cuvântul, dacă considera necesar. Dezbaterea nu a fost transmisă online și cetățenii din provincie nu au putut interveni; mai mult, acest fapt a fost adus la cunoștința participanților la fața locului.
În fața acestei stări de fapt, majoritatea persoanelor participante la așa-zisa dezbatere publică au hotărât să nu gireze acest simulacru de consultare publică, hotărând de comun acord să părăsească sala. Ulterior, cetățenii și asociațiile care doreau să discute cele două proiecte de lege au decis să organizeze o dezbatere liberă pe cont propriu.
Care este problema cu proiectele Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)
Una dintre îngrijorările majore referitoare la aceste proiecte de lege este, pe lângă introducerea de noi prevederi privind obligațiile cetățenilor referitoare la apărarea națională în caz de stare excepțională, cedarea comenzii și controlului operațional al forțelor armate române către comandantul aliat sau de coaliție.
După cum a susținut și doamna avocat Elena Radu, se creează numeroase posibilități de abuz și, totodată, CSAT poate deveni în anumite condiții un organism decizional.
Astfel, sub pretextul reglementării unui sistem integrat de management al situațiilor de criză, s-ar introduce niște norme legale generale, în baza cărora s-ar putea susține că există o situație de criză în orice domeniu, caz în care, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), s-ar aproba „opțiunile de răspuns”.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – poate deveni un fe de “dictator”
Pot apărea oricând situații de criză în numeroase domenii: economic, energetic, financiar-bancar, sănătate, social, „condițiile de viață”, mediu, proprietate, politic, ordine publică, securitate națională, apărare națională, urgențe civile, terorist, cibernetic, consular și orice domenii care amenință „alte valori constituționale”. În astfel de situații, prin hotărâre a CSAT s-ar aproba „opțiunile de răspuns”, precum și stabilirea „obiectivelor, liniilor de efort și criteriilor de evaluare a rezilienței pentru domeniile rezilienței naționale”.
Practic, dacă acest proiect de lege ar trece nemodificat, va permite CSAT (care este format din persoane desemnate și nu alese de popor, cu excepția Președintelui României) să exercite suveranitatea națională, contrar art. 2 alin. (1) din Constituția României, care prevede că suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
CSAT va dobândi putere decizională și ar deveni superior Parlamentului României, putând oricând să pretindă existența unei situații de criză, invocând informații secrete care nu pot fi făcute publice.
O situație periculoasa ….
În aceste condiții, CSAT ar putea să dispună oricând orice măsuri dorește cetățenilor și oricărei persoane juridice din România. Aceste măsuri nu vor putea fi contestate la nicio altă instituție superioară, așa cum se practică într-o democrație.
Totodată, CSAT ar putea, astfel, să decidă, în mod secret, implementarea la nivel național și impunerea obligativității respectării de către cetățenii României a unor măsuri „de răspuns la crize” adoptate de structuri din care facem parte, precum NATO, UE, dar și alte „organisme internaționale” ca OMS, OCDE, etc.
De exemplu, în perioada pandemiei de Covid-19, toate măsurile impuse cetățenilor României prin Hotărârile de Guvern (H.G.-uri) au fost întemeiate pe o singură literă din Legea nr. 55/2020, respectiv:
„Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu” (art. 5 alin. 2 lit. d din Legea nr. 55/2020).
Este posibil ca, exploatând formularea ambiguă prezentă într-o lege, să se ajungă la luarea unor măsuri care să pună în pericol drepturile fundamentale ale cetățenilor și libertățile lor individuale.
Proiectele creează un pericol potențial la adresa drepturilor fundamentale ale romanilor.
Întregul proiect de lege inițiat de MApN privind Sistemul național de management integrat al situațiilor de criză conține astfel de norme generale, ceea ce ar putea permite, la un moment dat, folosirea legii (dacă se inițiază și adoptă) în aceeași manieră, împotriva intereselor cetățenilor României, a drepturilor și a libertăților acestora.
Există pericolul ca, în situația în care cele două proiecte de lege vor fi inițiate și adoptate, forțele armate române să fie folosite împotriva cetățenilor, drepturilor și libertăților lor individuale, prin intermediul invocării unei crize sau potențiale crize în orice domeniu și impunerea de măsuri obligatorii sub acest pretext. Cele două proiecte sunt strâns legate, aspect care reiese și din prevederile art. 4 alin. (2) din proiectul de lege privind apărarea națională a României, potrivit căruia:
„Pe durata situațiilor de criză și a stărilor excepționale, autoritățile și instituțiile publice pun în aplicare, gradual, măsurile corespunzătoare în domeniile diplomatic, informațional, militar, de ordine și siguranță publică, economic, financiar, de informații și juridic, precum și în alte domenii, dispuse în condițiile legii.”
Aceasta în condițiile în care, potrivit art. 118 alin. (1) din Constituția României: „Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea … democrației constituționale” și a jurământului militar depus de militari, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 446/2006.
Cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:
” Eu, …, jur credință patriei mele, România. …” cât și a dispozițiilor art. 1 din Decretul-lege nr.55 din 6 februarie 1990 privind jurământul militar ”Militarii, la intrarea în rândurile forțelor armate, vor depune următorul jurământ:
“Eu,…………., intrând în rândurile forțelor armate, jur credință nestrămutată poporului român şi patriei mele.
Jur să nu-mi precupeţesc sângele şi viața pentru a apăra pământul strămoșesc, independenta şi suveranitatea patriei.
Dacă voi călca jurământul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor patriei mele, România.”
Rugămintea organizatorilor
Către reprezentanții presei: față de rolul pe care îl are în societate, avem rugămintea de a aduce la cunoștința cetățenilor cele prezentate mai sus.
Către cetățenii României: avem rugămintea de a face cunoscut tuturor membrilor și familiei dvs. cele prezentate mai sus, de a vă face timp să participați la dezbaterea publică, iar dacă nu doriți să luați cuvântul, cel puțin să urmăriți transmiterea live a acestea pentru a asculta argumentele și contraargumentele privitoare la cele două proiecte de lege și a vă formula propria opinie cu privire la ele.
Ce s-a întâmplat la data de 16.05.2024 la MApN poate fi vizualizat accesând link-ul: https://www.facebook.com/nasulteleviziunealibera/videos/1941094039656939/
Semnatari,
# Elena Radu – președinte al Asociației Coaliția pentru apărarea statului de drept,
# Col(rez) just. mil. Sorin Chirigiu,
# Marina-Ioana Alexandru – președinte al Asociației juriștilor pentru apărarea drepturilor și libertăților și secretar general al asociației Alianța părinților,
# Alexandrinna Georgeta Mihail – președinte al Asociației mișcarea pentru pace,
# Sorin Chirigiu,
# Paul Costea,
# Dorinel Spînu,
# Teodor Welt,
# Dan Boban,
# Angela Negrotă,
# Didi Dumitru,
# Alexandra Păcuraru,
# Gabriel Dănuț Barbir – inginer geolog
P.S: informati preluate de la doamna avocat Elena Radu.
***
Fii primul care comentează