Război Informațional: B.O.R. poate deveni prima Biserică a Ortodoxiei . Coloana a cincea din Rep. Moldova contraatacă.
De ceva timp lumea ortodoxă este divizată în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene. În România avem un nou Război Informațional anti-BOR.
Dipticul adică, lista Bisericilor ortodoxe în „ordinea de onoare” tradițională a Patriarhiei de la Constantinopol include 14 Biserici naţionale. Ucraina ar urma să fie a 15-a biserica naţională, aproape toate bisericile naţionale s-au poziţionat, în această problemă. Patriarhia romană ( numărul 7 în Dipitcul ortodox) şi-a arătat susţinerea pentru cauza Ucraineana fără să aibă încă, o poziţie oficială.
Război Informațional
Într-un mod foarte interesant Biserica Ortodoxă Română a început să fie criticata, pentru poziția sa, pe diverse saituri, relativ obscure din Republica Moldova şi pe anumite bloguri din România care sunt apropiate curentului „panslavist”. Problema nu este una de dogmă, adică vorbim de o chestiune în care „bisericile locale” pot avea opinii divergente fără a încălca ortodoxia adică „dreapta credinţă” fondată pe Crezul de la Niceea.
Totuşi ce este cu acest atac informaţional într-o problemă eclesiastică lipsită de importantă pentru credinciosul de rând?
Despre „BOR„
Biserica Română este a doua Biserică a Ortodoxiei Răsăritene prin numărul mare de parohii care număra cca 15.100 . Iar în cazul desprinderii Ucrainei de sub omoforul Bisericii Ortodoxe Ruse care are în prezent cca 34.700 de parohii, BOR poate să ajungă prima Biserică a Ortodoxiei Răsăritene .
Iar asta nu este tot, Biserica Ortodoxă Română nu este cea care a generat acest „conflict”. „Ura” partizanilor patriarhiei Ruse nu se poate transfera automat, asupra BOR care nu a avut decât o poziţie la care are tot dreptul în calitatea de a șaptea patriarhie din „Diptic”, biserica autocefală şi apostolică. A nu se luă în considerare ce spune propaganda rusă, ca „Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului” s-a rupt de ortodoxie.
Biserica Ortodoxă Romană are tot interesul ca această problemă, pe care nu ea a generat-o, sa divizeze biserica rusă din Basarabia unde BOR sa rămână cu o mitropolie latina puternică
Mai mult …
Problema este mult mai complicată, dacă Rusia se revendică ca urmaşă a Bizanţului, să nu uităm că şi noi pretindem acelaşi lucru. Povestea din presa rusă ca Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului s-a separat de Rusia este doar o poveste pentru „cine vrea să creadă”. Prin urmare din acest conflict Patriarhia Romana „risca” doar să devină prima Biserică a Ortodoxiei .
În trecut numeroşi observatori politici au observat că indiferent cât de mult, slavii din sud-estul Europei caută prietenia Rusiei şi promovează panslavismul, ei se feresc de o graniţă comună cu Rusia. Serbia a susţinut întotdeauna o prietenie cu România chiar călcând peste pretenţiile naţionaliştilor sârbi care şi-ar fi dorit tot Banatul în componenţa Serbiei. Bulgaria a avut o politică similară în privinţa Dobrogei, iar când a fost în măsură să ceară ceva, a cerut doar Cadrilaterul şi nu „s-a pretat” la jocul Moscovei de a cere întreagă Dobrogea pentru a avea o graniţă comună cu Rusia sovietică, cu spera comuniști de la Moscova.
Despre „rus” !
Puţină lume cunoaşte că ce definim în general ca „Rusia” înseamnă de fapt „Federaţia Rusă” Conform Constituției, Federaţiei Ruse, federaţia este alcătuită din optzeci și cinci de subiecte federale. Uniunea Sovietică era compusă din 15 Republici Sovietice Socialiste din care „Federaţia Rusă” era una dintre ele.
Adică „Rusia Comunistă” cuprindea cca 100 de state cuprinse într-o formă federală sau alta. Prin comparaţie Statele Unite au în componenţa 50 de state iar Uniunea Europeană are 28. Metoda prin care Rusia a ajuns să se extindă pe două continente a fost în principal anexarea.
Sârbii şi Bulgarii au motive serioase de îngrijorare, mai ales ca slăvi, de o posibilă învecinare cu ruşii. Lucrurile nu stau diferit nici când vine vorba de biserică. Încă de la Imperiul Bizantin biserica, în ortodoxie, a susţinut politica statului, model opus celui occidental unde până foarte recent Papa avea un cuvânt important de spus. Patriarhia Moscovei face politica statului rus. Creşterea în importantă a Patriarhiei Române nu are cum să nu fie văzută cu ochi buni de celelalte biserici locale şi naţionale ortodoxe, care ştiu foarte bine ca Patriarhia Romană nu are pretenţii polinaţionale. Din motive evidente nu vor arata nimic public, dar o Biserica Ortodoxă Română latină și europeană poate capătă în noul context, o influență extraordinară în întreaga zona Balcanică.
B.O.R. si problema Patriarhiei Ucrainei
Întreaga problemă a Ucrainei poate avea un impact neaşteptat asupra Biserici Ortodoxe Romane care are toate atuurile să devină cea mai importantă patriarhie ortodoxă. Prin latinitatea ei legată de occident şi fără pretenţii hegemoniste panslaviste, prin moştenirea bizantină cel puţin egală Rusiei, ne implicată geopolitic în chestiunea Ucrainei şi cu cel mai mare număr de parohii. Mai mult prin numărul mare de romani plecaţi în UE, care şi-au înfiinţat biserici, discutabil dar plauzibil cea mai puternică biserica ortodoxă din vestul protestant şi catolic.
Prin urmare ne sfătuim cititori, ca data viitoare când văd un articol „incendiar” ca BOR e de partea patriarhiei „eretice” a Constantinopolului să ia totul, cum spun englezi … „cu un bob de sare”, ( With a grain of salt ). Patriarhia Romana îşi joacă o carte foarte importantă iar Rusia răspunde direct sau indirect prin diverse bloguri şi situri înregistrate în Republica Moldova, preluate şi de unele bloguri de bună-credinţa din România.
Adevărul ?
Adevărul e greu de stabilit, el se pierde în dreptul canonic, teoretic o altă patriarhie nu are dreptul să intervină în nici un fel în spaţiul canonic al altei biserici surori. Practic Patriarhia Rusiei a primit credinţa pravoslavnică tot de la Constantinopol.
Conform legendei ruşii au trimis emisari la toate cultele fără a fi impresionaţi astfel după catolicism, islam şi mozaism ar fi ajuns şi la Constantinopol în timpul unei sfinte liturghii oficiate în Hagia Sophia. Conform legendei Ruşi (veniţi din pusta), pătrunşi în interiorul magnificei catedrale construite de împăratul Iustinian auzind corul ortodox văzând reflecţia lumânărilor şi simţind mirosul de tămâie nu au mai ştiut dacă sunt în cer sau pe pământ. Şi nici nu au mai avut nevoie de alte argumente.
Aşa ar fi fost creştinata Rusia Kieveană …da! Keveana. Rusia Kieveană este considerat statul predecesor a trei națiuni slave din zilele noastre: Belarus, Ucraina și Rusia. Prin urmare problema este extrem de complicată.
De reținut că schismele niciodată nu sunt chestiuni strict ecleziale sau teologice.
SURSE:
Hotnews:
Presa rusă despre „războiului bisericesc”. Cine se bate pentru cine în lumea ortodoxă?
Digi24
INTOTDEAUNA CU BISERICA NOASTRA STRAMOSEASCA!
Chiar și cei sunt de la alte biserici recunoscute în Romania trebuie să susțină Biserica Ortodoxă Romana pentrucă este un act patriotic.
Ateii, necredincioșii, indiferent de părerile lor, trebuie sa fie patrioți și să susțină BOR.
Biserica națională este nucleul întregului popor, prin Biserica renaște Tzara.