Emil Boc vrea regionalizare, adică întoarcerea la administraţia comunistă

Emil Boc vrea regionalizare

 393 de vizualizări

Emil Boc vrea regionalizare
Emil Boc vrea regionalizare

Emil Boc vrea regionalizare, întoarcerea la administraţia comunistă-Stalinista, ca o primă măsură în destrămarea teritorială

 Recent pe toate canalele progresiste s-a transmis că actualul primar al Clujului vrea că România să se reîntoarcă la o structură administrativă împărţită de regiunii. Normal opiniile unui primar nici nu ar fi trebui să intereseze presa centrala, dar aici vorbim de regionalizare un subiect care tot este pun în discuţie din câţiva ani buni.

 Articol Digi24: Emil Boc vrea regionalizare si desființarea județelor

O poveste lansată la apă de Victor Ponta

 În 2013 premierul Victor Ponta anunţă cu surle şi trâmbiţe o viitoare regionalizare, la vremea aceea leitmotiv era că România trebuie să se regionalizeze că nu „piardă fonduri europene”, poziția Uniunii Europene la data repectivă a fost că Uniunea nu este interesată de structura administrativa internă. La nivelul Uniunii Europene deja există 7 regiunii de dezvoltare care cuprind fiecare între 5 şi 7 judeţe, iar fondurile europene sunt repartizate pe aceste „euro-regiunii” din care judeţele pot solicita fonduri.

ScreenShot 20210601075925 300x223 - Emil Boc vrea regionalizare, adică întoarcerea la administraţia comunistă
Regionalizarea lui Victor Ponta

 O altă cruntă minciună care a fost pusă în circulaţie chiar de domnul Victor Viorel Ponta a fost că împărţirea ţării pe judeţe ar fi o „invenţie comunistă” din 1968, ca într-un spectacol pentru proşti s-a dat uitării ca judeţele sunt forma administrativă românească de la Mircea cel Bătrân. Totodată nimeni nu a suflat o vorbă că împărţirea pe „regiuni” a fost impusă de armatele sovietice de ocupaţie prin Constituţia de la 1948.

Vezi Articol Hotnews: HARTA REGIONALIZARII in varianta PSD

Regionalizarea lui Emil Bot

 Zilele acestea fostul premier Boc preia argumentele proaste ale lui Victor Ponta şi prezintă regionalizarea ca o soluţie pentru toate problemele ţării. Internații au sesizat că în fapt acesta ar urmări înlocuirea celor 41 de baroni locali de la PSD cu 13 mari duci şi sau conţi de la PNL.

 Dacă actualele judeţe au denumiri istorie care sunt însoţite de câte o stemă cu adânci rădăcini istorice şi heraldice noile „regiuni” vor purta nume precum „Regiunea centru”, „Regiunea de sus”, „Regiunea de sud”, „Regiunea nord-est”. Singura regiune care ar căpăta un nume istoric de fost judeţ ar fi „Regiunea Sibiu” în cinstea marelui luminator de conştiinţe care s-a născut acolo respectiv Iohannis. Totodată există informaţii apropiate domnului Boc, ca fosta regiune Stalin ar urma să se numească „Regiunea Robert Schuman”. Dobrogra ar fi singura provincie istorică transformată într-o regiune.

Cum au argument comuniştii moscoviți regionalizarea lor ?

  La 1948 avem o încercare de regionalizare eşuată, tovarăşii moscoviți s-au repliat şi au pus la care o nouă regionalizare respectiv cea din 1950. Într-un document de la Arhivele Naţionale „necesitatea” regionalizării era explicată într-un mod izbitor de similar argumentelor oferite de domnii Bot şi Ponta.

“Vechea împărţire administrativ-teritorialea a ţării noastre ne-a rămas moştenire din timpul stăpânirii burghezo-mosieresti.

 Transformările economice şi politice petrecute în ţara noastră după eliberarea ei de glorioasă armata sovietică, fac deosebit de necesară o nouă împărţire teritorială. Menţinerea vechei împărţiri a teritoriului ţării ar constituii fără îndoială o piedică pentru dezvoltarea ei spre socialism.”

945263 546737662039557 379414552 n 200x300 - Emil Boc vrea regionalizare, adică întoarcerea la administraţia comunistă

 Astfel la 31 Mai 1950 se deschide şedinţa comisiei de regionalizare, care urma să stabilească împărţirea ţării în regiuni şi raioane, preşedintele comisiei era domnul Teoharie Georgescu (pe numele de evreu Burah Tescovich ) şi atenta supraveghere a tov. Mihail Roller. Comisia şi-a propus de la bun început să finalizeze delimitările preliminare înainte de data de 3 iunie. Principalul argument amintit a fost alinierea ţării la noile realităţi ale “Uniunii” şi abandonarea moştenirii sistemului clientelar burghezo-moseriesc.

regionalizarea 1 200x300 - Emil Boc vrea regionalizare, adică întoarcerea la administraţia comunistă

 Prin Legea nr.5 din 1950 au fost desființate cele 58 de județe, cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane, fiind înlocuite cu 28 de regiuni alcătuite din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune. La 19 septembrie 1952 prin Decretul 331 a fost modificată legea regionalizării astfel încât, prin comasarea unor regiuni, numărul acestora a fost redus la 18.

Dispariția Regionalizării

 Pe măsură ce puterea grupării comuniştilor naţionalişti a început să crească aceştia au luat o serie de măsurii ce urmăreau desovietizarea ţării. Rând pe rând aceştia i-au convins mai întâi pe sovietici să îşi retragă trupele, au românizat administraţie au alungat comisarii sovietici din întreprinderi şi în final au desfiinţat regiunile şi raioanele şi au revenit la vechea structura administrativă.

 La scurt timp după eliminarea „facțiunii moscovite” condusă de Ana Pauker în 1952, Nicolae Ceauşescu devenea membru al Comitetului Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR), şi la 14 august 1952 ocupa funcţia de vicepreşedinte. La 19 septembrie 1952 regionalizarea sovietică este restructurata iar în 1968 sunt reintroduse judeţele. Deşi nu suntem de-acord cu ideologia bolşevică nu putem să nu admirăm tenacitatea comuniştilor romanii în a se desprinde de Moscova.

 În planul comuniştilor românii de a se separa economic şi cultural de Moscova, desfiinţarea regionalizări a fost ultimul punct. România a rămas în istorie ca singura ţară de sub influenţa sovietică care nu a avut trupe sovietice pe teritoriul său şi printre puţinele țări care nu au menţinut o împărțire administrativa de tip sovietic (pe regiuni mari).

Câte regionalizări au fost ?

 Regionalizarea României a fost permanent obsesia politicienilor, au existat 5 regionalizări toate au eşuat lamentabil iar clasa politica s-a văzut nevoită să revină de fiecare dat la judeţe.

  • 1929

  În 1929 ţărănişti încercau aceasta trista poveste prin legea 167 prin care se impuneau împărțirea tarii în 7 „directorate” respectiv: 1. București; 2. Cernăuți; 3. Chișinău; 4. Cluj; 5. Craiova; 6. Iași; 7. Timișoara. In 1931 povestea era încheiată.

  • 1938

 Următoarea reorganizare administrativă importantă are loc în anul 1938, la scurtă vreme după instaurarea dictaturii regelui Carol al II-lea, țara este împărțită în zece ținuturi anume: Bucegi, Dunărea de Jos, Marea, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Someș, Suceava și Timiș. În septembrie 1940 după alungarea regelui-dictator, dar şi a cedărilor teritoriale în favoarea Uniunii Sovietice (28 iunie1940), Ungariei (30 august) și Bulgariei (7 septembrie) România revine la împărţirea pe judeţe.

  • 1942

 În anul 1942 în situaţia în care ţara era în război iar Basarabia şi Bucovina fuseseră eliberate, sunt introduse 11 „Inspectorate Generale Administrative”, circumscripții regionale (supra-judeţene) care încorporau de la două la șapte județe. Această formă de administrare este desfiinţată după 23 august 1944.

  • 1948

 În 1948 este încercată o regionalizare pe model sovietic în conformitatea cu constituţia adoptată în acest an, dar aceasta eşuează si facţiunea Moscovită din PCR pune la cale o regionalizare mult mai eficienta pe care o pun în aplicare în 1950.

  • 1950

 Regionalizarea din 1950 va aduce 28 de regiuni, una dintre acestea se va numi „Regiunea Stalin” în timp ce altă se va numi mai întâi „Regiunea Mureș” care apoi din 1952 va purta numele de „Regiunea Autonomă Maghiară”. Deşi Iosif Vissarionovici Stalin, moare în 1953, „Regiunea Stalin” a existat până în anul 1960, când a fost înființată „Regiunea Brașov”. „Regiunea Autonomă Maghiară” a exista până în anul 1960, când a fost înființată regiunea Mureș-Autonomă Maghiară.

 În 1968 România revine la forma tradiţionala administrativă respectiv judeţele.

 În ciuda propagandei de tip neo-marxist judeţele nu au fost „inventate” de comunişti ci sunt o formă specifică românească de organizare teritorială.

Istoricul Dionisie Fotino (1777 – 1821) îl aminteşte astfel pe Mircea cel Bătrân:

„carele s’a făcut deplin domnitor al Țerei Muntenesci, adecă atât peste cele 13 județe (împreună cu al Brăilei) cât și peste cele 5 ale Banatului Craiovei de peste Olt.”

 Prin urmare „judeţ” este o denumire la fel de veche ca administraţia românească, tradiţional judeţele erau conduse de juzii adică judecători şi cârmuitori local. Denumirea lor provenind de la latinescul judex care se traduce prin „judecător” acest nume administrativ putând fi chiar o legătură cu administraţia romana, nu e de mirare adversităţile ce care judeţele le creează.

Regionalizarea este anti-europeana

 La vremea când Victor Ponta anunţa „marea reforma administrativă” Uniunea Europeană a transmis ca formă de administraţie a statelor membre nu reprezintă un interes deoarece la Bruxelles deja statele sunt împărţite în euro-regiuni spre care pleacă fondurile.

stavarache sefi euroregiuni uninominal - Emil Boc vrea regionalizare, adică întoarcerea la administraţia comunistă
Euro-Regiunile (UE)

 În acest moment din perspectiva europeană românia este deja sub-împărțită în 4 Macroregiunii şi 8 Regiuni de dezvoltare, care sunt diviziuni regionale fără personalitate juridică, create în anul 1998

Cele 12-13 judeţe visate ier de Victor Ponta şi astăzi de Emil Boc ar crea numeroase probleme una este să împarţi 41 de judeţe la 7 regiuni şi una este să împarţi 12 sau 13 regiuni la 7 regiuni. Mai mult este penibil să schimbi o formă seculara de împărţire a ţării când mai aveam doar 6 ani în care putem accesa fonduri europene.

 O reorganizare teritorială nu se face de azi pe mâine, chit că trebuie schimbată şi constituţia, făcute noi alegeri locale şi totul ca să prindem programul de fonduri 2021-2027, probabil ultimul program destinat ţării noastre care la finele acestui program ar fi deja membră de 20 de ani. În plus nu se cade să schimbăm formă de organizare cu fiecare nouă „uniune” cu care ne întâlnim.

***

Războiul Informațional

 

Citeste si …

Costel Vânătoru repus in functie
Uncategorized

Cercetătorul Costel Vânătoru va fi reinstalat în funcția de director al Băncii Naționale de Gene

Cercetătorul buzoian Costel Vânătoru va fi reinstalat în funcția de director al Băncii Naționale de Gene  Profesorul Costel Vânătoru de la Banca de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale urmează […]

2 Comentarii

  1. “Cluj, Primarul Emil Boc = khazar
    Timișoara, Primarul Dominic Fritz = khazar
    București, Primarul Nicușor Dan = khazar
    Sibiu, Primarul Astrid Fodor = khazar
    Brașov, Primarul Allen Coliben = khazar
    Prim-Ministrul Ludovic Orban = khazar
    Președintele Klaus Werner Iohannis = khazar
    Ministrul de Externe Aurescu = khazar
    Ministru de Finanțe Katz (Cîțu) = khazar
    Adică, ADN-ul khazarilor, conduce si administreaza RO!…”
    Sursa: Kostas Mihalciuc https://www.facebook.com/chriaesar/posts/1633101243518607
    “Noi ne vom asigura ca în guvernele tarilor crestine (slave) sa fie cât mai putini oameni indigeni, care vor fi inlocuiti de elita noastra evreiasca. In mass-media – la radio, televiziune, presa, arta, literatura, teatru, cinema, (justitie) vom elimina treptat cadrele nationale, inlocuindu-le cu ale noastre” https://yandex.ru/images/search?text=%D0%BC%D1%8B%20%D0%B1%D1%83%D0%B4%D0%B5%D0%BC%20%D0%B4%D0%BE%D0%B1%D0%B8%D0%B2%D0%B0%D1%82%D1%8C%D1%81%D1%8F%20%D1%82%D0%BE%D0%B3%D0%BE%20%D1%87%D1%82%D0%BE%D0%B1%D1%8B%20%D0%B2%20%D0%BF%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%B8%D1%82%D0%B5%D0%BB%D1%8C%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0%D1%85%20%D1%81%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D1%8F%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D1%85%20%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B0%D0%BD

    ROMANIA CA O PRADA PENTRU SERVICIILE SECRETE STRAINE https://www.youtube.com/watch?v=i522zsedfGw&feature=share&fbclid=IwAR0aUPa4hiVABTh6cPfIarA3KVyhBY7Wv6KVhJb0mhqB43FkIub864uy2ac

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*