Intrebarea: au fost falsificate rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2025?

 Privind retrospectiv alegerile prezidenţiale din România, trebuie să recunoaștem că, începând cu 1989 și până în prezent, nu am avut parte de scrutinuri cu adevărat corecte și imparțiale. Fie avem motive să credem că alegerile prezidenţiale au fost grosolan fraudate — precum cele din 20 mai 1990 („Duminica Orbului”) sau cele din 7 decembrie 2009 (Băsescu – Geoană) —, fie că intenția de vot a fost manipulată, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 10 decembrie 2000 dintre Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

 Având în vedere acest istoric sumbru, avem suficiente motive să credem că nici alegerile dintre George Simion și Nicușor Dan nu au fost în totalitate corecte. În cele ce urmează, vom analiza suspiciunile apărute în urma acestui scrutin și care ar fi fost cele mai probabile metode de fraudare.

Alegerile prezidențiale din 2025 reprezintă, de fapt, o repetare a scrutinului din 2024, anulat în mod controversat de către Curtea Constituțională a României, instituție care nu are, potrivit legii, atribuții de anulare a unui intreg proces electoral.

O serie de suspiciuni

 În primul tur din 2025, George Simion s-a clasat pe primul loc cu 40,96% din voturi, urmat de Nicușor Dan cu 20,96%, Crin Antonescu (PSD+PNL) cu 20,07% și Victor Ponta cu 13,04%. În turul al doilea, rezultatele au indicat 53,60% pentru Nicușor Dan și 46,40% pentru George Simion, la o prezenta cu două milioane de voturi mai mult față de primul tur.

 Pentru ca Nicușor Dan să fi obținut peste 53% din voturi, ar fi fost necesar ca toți alegătorii lui Victor Ponta, Lavinia Șandor, Daniel Funeriu, precum și votanții PSD ai lui Crin Antonescu să fi virat integral către candidatul Nicusor Dan (si tot ar fi fost suficient). Din punct de vedere statistic, acest scenariu pare improbabil.

 În comparație cu primul tur, George Simion a obținut un număr relativ modest de voturi în plus, doar 6 procente, în principiu datorită numai unei prezențe mai ridicate. În schimb, Nicușor Dan pare să fi preluat aproape toate voturile celorlalți candidați crescand cu 36 procente.

Manipularea prin propagandă mincinoasă

 În România, George Simion a fost prezentat drept fascist, legionar, extremist, homofob și xenofob. În Republica Moldova, aceeași persoană a fost descrisă drept candidatul Rusiei. Un utilizator de Facebook din Moldova a publicat un mesaj cu mai multe pașapoarte moldovenești, afirmând că moldovenii s-au „răzbunat” pe rușii care le-au ocupat tara si deportat bunicii. Aceasta ilustrează cât de profundă a fost manipularea în cele două state românești.

 Numeroase publicații progresiste și de orientare marxistă, precum Context, Info Sud-Est, Scena9, Factual, alături de influenceri și jurnaliști ca Cristian Tudor Popescu, Lucian Mîndruță, Vlad Petreanu, Dragoș Pătraru, Valeriu Nicolae etc., au susținut în mod repetat că George Simion este un extremist de dreapta cu viziuni neofasciste. Însă aceste acuzații se bazau pe o colecție de fapte disparate, fără legătură între ele și fără forță probatorie într-o instanță.

 Manipularea din Republica Moldova a fost atât de amplă încât mulți cetățeni de acolo au votat considerând că o fac împotriva comunismului. În realitate, acest vot „anticomunist” a adus la putere vechile structuri ale Partidului Comunist — PSD și PNL —, care, pentru prima oară după anii ’90, controlează toate instituțiile esențiale ale statului: Senatul, Camera Deputaților, Guvernul, Curtea Constituțională și Președinția, deținută de Nicușor Dan, sprijinit de partide așa-zis europene, succesoare ale FSN.

Votul diasporei la alegerile prezidenţiale 2025

 Românii din diaspora, care cunosc realitățile din România dar nu sunt expuși propagandei mediatice interne sau moldovenești, au votat majoritar pentru George Simion. Aceștia își obțin informațiile din surse independente, din mediul online și prin contact direct cu rudele din țară.

 Mulți români din diaspora sunt „imunizați” față de ideologia progresistă și își exprimă în mod deschis îngrijorările privind politicile de îndoctrinare ideologică a copiilor din Occident. De asemenea, știu că în anumite state din UE poți fi arestat pentru o postare online. Recent, și românii din țară au început să experimenteze aceste realități, prin reținerea unor grupuri de naționaliști fără legături directe cu AUR sau cu George Simion, în cadrul unei campanii de „combatere a extremismului”.

 Astfel, votul diasporei capătă un sens clar: cu cât românii au fost mai aproape de centrul Uniunii Europene, cu atât au avut tendința de a vota George Simion; cu cât s-au aflat mai la est, mai departe de politicile Bruxellesului, au preferat un candidat „pro-european”. Acest contrast este semnificativ.

Adaptarea propagandei după regiune

 Propaganda s-a adaptat în funcție de regiune. În România, acuzațiile privind legătura cu Rusia au fost abandonate — probabil fiindcă se considera că i-ar fi adus capital politic lui George Simion, mergând pe ideea că în cazul unui război, „rușii” nu și ar ataca un prieten. În schimb, s-a mers pe linia „legionarului periculos” cu legături cu organizație extremiste din vest.

 În Republica Moldova, discursul s-a limitat la acuzația simplă și directă: „omul Rusiei”. Asocierile cu Corneliu Codreanu sau Ion Antonescu au fost evitate, pentru că ar fi fost potențial avantajoase acolo unde multi basarabeni au sentimente nationaliste. Vezi recentul scandal izbucnit in Rapunlica Moldova privind Manualul de Istorie.

 În Vestul Europei, unde există o altă cultură politică, diferența a fost pusă în termeni de stil: Nicușor Dan, omul calm și rațional, vs. George Simion, considerat populist și zgomotos. Așadar, propaganda anti-Simion a fost profund inconsistentă și adaptată contextului cultural și emoțional local.

 Ca și în alegerile Vadim – Iliescu sau Băsescu – Geoană, cetățenii au fost șantajați emoțional de presă să aleagă „răul cel mai mic”. Reamintim că, în 2000, despre Vadim se spunea că va împușca maghiarii pe stadioane. În 2009, despre Geoană că este omul Rusiei. Ani de zile mai târziu, era recunoscut faptul că Corneliu Vădim Tudor nu ar fi împușcat niciun ungur, iar Geoană a ajungea nr. 2 în NATO.

Influențe străine

 Alegerile din 2024 au fost anulate din cauza unei presupuse intervenții a unui „actor străin”, dar nu s-a precizat nici cine era acest actor, nici în favoarea cui a intervenit. În schimb, în 2025, intervenția a fost explicită: Franța și Republica Moldova și-au exprimat sprijinul pentru Nicușor Dan, candidat cu doar 20% în primul tur.

Analize și suspiciuni

 Cercetătorul suedez Fredric Morenius a vorbit despre „manipularea artificială a voturilor”, inspirându-se dintr-o analiză realizată de portalul Meduza despre modelul electoral ne-natural folosit de Vladimir Putin. El a identificat similitudini între distribuția voturilor la alegerile din Rusia și cele din România. VEZI: AICI

 Persoane care analizand datele celor 2 scrutimuri din anumite judete folosind Benford’s Law au concluzionat ca rezultatele sunt atipice fapt ce ar putea arata o interventie in procesul electoral.

Voturi pe liste suplimentare

 În turul al doilea din 2025, numărul voturilor pe liste suplimentare a atins un record în țară, 1.484.806 . La Cluj, au fost 100.638 voturi suplimentare; în Ilfov, 105.858 — un fost jost județ agricol cu populație redusă. În unele sate, numărul votanților de pe liste suplimentare a ajuns la jumătate din populație. Și nu era nicio perioadă de sărbători sau vacanță.

 In Telorman la Gradinita cu program normal Suhaia 536 votanti pe lisra permanenta, 552 au fost pe liste suplimentare, in Salaj la scoala gimnaziala din Zimbolia au votat 245 de rezidenti si 389 pe liste suplimentare. Exemplele ar putea continua …

 În online au circulat imagini cu autocare pline de oameni, aparent din Republica Moldova, care mergeau spre secții de vot. Se speculează că ar fi votat de mai multe ori, în mai multe locații.

Cum s-ar fi putut frauda alegerile?

Dacă alegerile prezidenţiale din România anului 2025 ar fi fost fraudate sunt doar câteva modalităţi prin care acest furt se putea face:

• Turismul electoral, cea mai probabilă, presupune deplasarea alegătorilor în mai multe locații pentru a vota. Acest lucru putea fi realizat doar cu sprijin guvernamental, folosind buletine temporare (BT), buletine stil vechi (BI) sau pașapoarte — care nu pot fi scanate corect de tabletele STS.
• Cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie nu pot avea carte de identitate românească (CI) fără domiciliu în țară. Așadar, ei puteau exploata această vulnerabilitate votând cu acte greu de verificat digital. Aceasta ipoteza merge mâna în mână cu rapoartele din toată ţara care au arătat autocare pline de persoane ce au intrat în ţară din Republica Moldova.
• Tablete defecte, prezența „morților” pe liste și suspiciuni privind manipularea softului STS/SRI.
• Soft corupt, Alegerea puteau fi falsificate direct prin soft de STS şi SRI ( ei voteaza noi numaram voturile) mai multe persoane publice au sugerat acesta posibilitate. Vezi postarea lui Gelu Visan pe FaceBook
  

Unele voci publice au sugerat că sistemul putea fi alterat pentru a redirecționa voturile către persoane decedate.

 Dacă ar fi să combinăm vulnerabilităţile de mai sus atunci frauda s-ar fi putut face de persoane cu paşaport, buletin timp vechi, buletin temporal care să nu lase o urmă digitala în sistem. Aceste persoane ar fi putut vota de mai multe ori iar prin modificarea softului voturile lor ar fi mers la sfârşitul zilei la persoane decedate.

Lund in calcul toate aceste vulnerabilități — acte neînregistrabile digital, autocare cu cetateni moldoveni și soft modificat — se poate contura o fraudă complexă, dar posibilă.

A tradat George Simion ?

 Cea mai importantă întrebare este aceasta, a trădat Simion? Comportamentul lui bizar ridică mai multe semne de întrebare. În primă instanță părea că are informații de la numărătoarea paralelă făcută de oamenii săi că a câștigat alegerile. La un moment dat se pare că ceva s-a întâmplat, fără să fie finalizată numărătoarea tuturor voturilor acesta la recunoscut pe Nicușor Dan câștigător.

 Ulterior ca urmare a unor presiuni uriașe venite din partea susținătorilor săi acesta a anunțat că va depune o contestație la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională este o instituție care s-a dovedit a fi de partea puterii, deznodământul acestei acţiuni era de aşteptat. Întrebarea cu care rămânem în urma acestor alegeri este de ce nu a contestat Simion numărătoarea voturilor precum a făcut în trecut Domnul Cristian Terhes ? De ce nu s-a luptat George Simion pentru fiecare vot?

 Oare de ce în România nu am avut niciodată niciun candidat la președinție ajuns in turul 2 care să ceară renumărarea votului? Oare au fost acești candidați șantajați, amenințați?

 Se aud niște șoapte despre anumiți candidați precum Mircea Geoană care i s-ar fi oferit un loc la NOTO “drept compensaţie”, sau un Victor Ponta care ar fi fost șantajat cu maidanizarea României. Nu știm ce să credem despre aceste simple svonuri da în final România nu pare o democrație reală în care candidații să se lupte pentru ultimul vot, putem aminti aici si exemplu lui Elena Lasconi. Rămân la concluzia că România e un fel de Banana-Republic unde preşedenţia tarii se negociază la masă verde.

***

Razboiulinformational

Related Images: