Marius Toanchină de la tribuna Senatului: ,,Dreptate pentru Gavrilă Ana şi pentru femeile din Rezistenţa Anticomunistă!”
Marius Toanchină, ales senator PSD în circumscripţia electorală nr.8 BRAŞOV (de care ţine şi Făgăraşul) a avut recent o intervenţie de excepţie în senatul României, despre femeile rezistentei anticomuniste. Senatorul de 36 de ani nu este la prima „abatere” de la corectitudinea politică, acesta a avut o frumoasă intervenţie tot referitoare la rezistenţă anticomunistă şi la Simpozionul „Zilele Rezistenței” de la Mănăstirea Brănişteanu – Sâmbătă de Sus, vara aceasta.
Marius Toanchină, a reuşit în ziua de 10 decembrie anul curent să aducă chiar în Senatul României un elogiu femeilor din Rezistenţa Anticomunistă, în special soţiei eroului Ion Gavrilă Ogoranu, liderul Grupului de Rezistenţă Anticomunistă din Munţii Făgăraşului. Femeile rezistentei anti-comuniste constituie o întreagă istorie, foarte puţin cercetata la momentul actual. În timp ce bărbaţii: soții, tații, fraţii, copii lor se luptau cu trupele de securitate sau se sfârşeau în temniţele comuniste, ele femeile erau anchetate, bătute, terorizate, concediate de la locul de muncă, date afară din locuinţe.
În ziua de 10 decembrie 2021, zi în care în anul 1921 se năştea la Drambăr din judeţul Alba Ana Gavrilă, soţia eroului Ion Gavrilă Ogoranu, senatorul PSD Marius Toanchină a dat o frumoasă lecţie de istorie despre „Femeile Rezistentei Anticomuiste”.
Declarație politică: Marius Toanchină, 10 decembrie 2021
Stimați colegi,
Astăzi, aș dori să aduc un elogiu femeilor din Rezistenţa Anticomunistă. Am ales ziua de 10 decembrie pentru că în această zi din 1921 s-a născut la Drambăr din judeţul Alba Ana Gavrilă, soţia eroului Ion Gavrilă Ogoranu, liderul Grupului de Rezistenţă Anticomunistă din Munţii Făgăraşului. Însă vorbind despre Ana Gavrilă, nu pot să nu pomenesc și să mă gândesc cu admiraţie și la curajul Elisabetei Rizea, al Aristinei Pop Săileanu, al Anei Gavrilă şi al fiicelor ei, mama lui Ion Gavrilă Ogoranu, al Lenuţei Faină,sau al Mariei Cornea din Ileni.
Calvarul Anei Gavrilă a început după momentul 23 august 1944.
Era căsătorită cu studentul medicinist Petru Săbăduş, refugiat din Ardealul de Nord, implicat alături de mai toţi studenţii în mişcarea anticomunistă. Când au început arestările din mai 1948, Ana Săbăduş avea 2 copii, de 2 şi 4 ani. Cu toate acestea, securitatea n-a ţinut cont de nimic, nici de copii, iar în încercarea de a afla unde este soţul ei, a fost anchetată, bătută şi apoi evacuată din casă cu copiii doar cu hainele de pe ei.
Astfel de tratamente inumane au suportat multe mame, soţii sau surori ale celor care s-au opus instaurării regimului comunist, iar noi ca și urmași ai acestui popor, avem datoria să cinstim această jertfă și să o păstrăm vie în identitatea noastră comună.
Cu toate acestea, atunci când Ion Gavrilă Ogoranu a apelat la bunătatea ei pentru a se ascunde de securitatea care îl vâna efectiv prin munți, aceasta și-a asumat toate riscurile ascunzându-l în casa ei din Galtiu, deși știa că ascunzând un condamnat la moarte își va pune în pericol întreaga familie. Timp de 21 de ani, cât l-a găzduit pe Ion Gavrilă Ogoranu, au îndurat sărăcia, percheziţiile, iar Ana a fost izgonită din casă, împreună cu cei doi copii, într-o moară părăsită din Sântimbru, în plină iarnă. Curajul acestei femei care surprinde îndârjirea femeilor române din acea epocă, l-a salvat pe Ion Gavrilă Ogoranu, care fusese arestat de Securitate în 1976, însă printr-o scrisoare care a ajuns la preşedintele american Nixon, aceasta a izbutit să îl scape de pedeapsa cu moartea.
Stimați colegi,
Ca un arc peste timp, în 2001, Ana Gavrilă i-a scris Ministrului Justiţiei, cerându-i să –i fie recunoscută calitatea de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă. I s-a răspuns după 5 ani, la 9 martie 2006, cererea fiindu-i respinsă.
„Comisia, cu majoritatea voturilor membrilor, a decis respingerea cererii dumneavoastră de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, întrucât nu se încadrează în prevederile art. 1 coroborat cu art. 2 şi 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 214/1999”.
Reacţia Anei Gavrilă a fost una de mare curaj, aşa cum i-a fost toată viaţa.
,,Nu pentru bunuri materiale am cerut să fiu trecută printre luptătorii Rezistenţei anticomuniste, nici măcar pentru o mândrie deşartă. Voiam să se facă dreptate şi celor din Rezistenţa anticomunistă. Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria. Nu mă gândesc la cei ce coroborează art. 1 cu art. 2 şi cu art. 3, care, lucru sigur, n-au nimic în comun cu Rezistenţa anticomunistă din România. Declar că îmi retrag cererea trimisă Comisiei cu 5 ani în urmă, şi refuz să fac „plângere” la instanţa de contencios. M-aş simţi încă o dată insultată şi umilită. Dacă ţara are nevoie de noi, cei care am luptat în Rezistenţa anticomunistă, să ne caute în arhivele Securităţii pe cei morţi, şi să ne contacteze pe cei care mai trăim”.
Stimați colegi,
Ana Gavrilă s-a stins din viață alături de soțul ei, fără a mai fi căutată de autoritățile române pentru a i se acorda meritele cuvenite! Acest lucru nu înseamnă că noi, începând de astăzi, nu putem remedia acest lucru. Vă rog să mă susți neți, în viitorul apropiat în demersul privind restabilirea demnității luptătorilor anticomuniști, iar ca un prim pas spre recunoașterea meritelor, vă rog să păstrăm 1 minut de reculegere.
Senator PSD de Brașov,
Marius-Gheorghe TOANCHINĂ
# Senatul Romaniei
# Sursa Foto si video
Fii primul care comentează