Aiudule, Aiudule, temniţă cruntă, fă-te, zăludule, piatră măruntă. Focul mănâce-te, că nu te saturi. Mereu vrei scâncete şi bei oftaturi.

 De 30 de ani la Aiud în ziua praznicului Înălţării sfintei Cruci (14 septembrie) sunt comemoraţi mărturisitorii care şi-au dat sufletul în cumplită temniţă din acest oraş. „Aiudule, Aiudule, temniţă cruntă, fă-te, zăludule, piatră măruntă. Focul mănâce-te, că nu te saturi. Mereu vrei scâncete şi bei oftaturi.” versuri de Radu Gyr

 La Râpa Robilor locul unde au fost aruncate trupurile celor ucişi, în penitenciarul Aiud în perioada comunistă, se organizează anual o comemorare şi o slujbă de pomenire a mărturisitorilor penitenciarul Aiud. În anul 1992, deţinuţii care au supravieţuit acestei teribile închisori, au luat decizia de a ridica aici un monument, pe „Râpa Robilor”, ca simbol al biruinţei lui Hristos asupra morţii. Monumentul din Aiud a fost terminat în anul 1999 și reprezintă o cruce uriașa care este purtată pe „brațe” de alte şapte perechi de cruci.

Aiudule, Aiudule, fiară năucă …

 Închisoarea din Aiud recunoscută şi sub denumirea de ,,Zarca Aiudului” a găzduit între teribilei sale ziduri sub regimul bolşevic deţinuţi politici cu pedepse mari, proveniţi din toate categoriile sociale. În apropierea închisorii, în locul numit Râpa Robilor se aruncau în gropi comune, trupurile deţinuţilor decedaţi în penitenciar.

 În închisoarea de la Aiud au fost aduşi ţărănişti, legionari, intelectuali, avocaţi, comercianţi, medici, preoţi, scriitori, subofiţeri şi alte categorii cu origini nesănătoase.

 Cu ocazia comemorării şi a sărbătorii Înălţării sfintei cruci foştii deţinuţi politici, urmaşii și discipoli lor se întâlnesc, la Aiud în apropierea monumentului denumit ,,Calvarul Aiudului”. Aici la schitul cu hramul ,,Înălţarea Sfintei Cruci”: ,,vin să se întâlnească cu cei rămaşi în viaţă după o grea suferinţă în cumplită temniţa”.

 Însă, în fiecare an numărul lor este din ce mai mic. Vârsta înaintată și bolile contactate în beciurile temniţei din Aiud răresc din ce în ce mai tare numărul luptătorilor anticomuniști.

2020 la Râpa Robilor

 După revoluţie numărul lor se ridica undeva la câteva mii poate chiar atingând cifra de 10.000, fiecare avea povestea sa, o poveste despre care alți ar fi făcut filme. Ai noștri au murit într-un anonimat impus de presă și serviciile secrete care din scopuri cunoscute doar de ei au promovat pițicoance și manelişti.

 Numeroase studii au arătat că gusturile unui public sunt formate de genul de informații care le primesc și aproape niciodată publicul nu își formează „vedetele”. Dacă televiziunile din Franța, Italia, Uk, prezintă emisiuni cu mult bun gust, documentare, emisiuni de cultura generală, în România s-a ales a se promova mitocănia, prostituţia, golania. În acest mediu deținuții politici decupaţi dintr-o epocă cu „baston” și „sacou” nu și-au putut găsi nici un loc. Până și astăzi în 2022 televiziunile nu pot găsi timp să ne relateze aceste evenimente, aceste comemorări și pelerinaje fac parte dintr-o românie profundă care emite pe o cu totul alta lungime decât toate televiziunile mainstream.

 În acest an circa 150 de românii au veniţi de peste tot din țara să fie prezenţi lângă monumentul închinat celor ce au murit la Aiud și a participa la slujba de pomenire a circa 700 de martiri cât se considera că şi-ar fi găsit sfârșitul aici.

 Anul acesta numărul celor veniți a fost mai mic, încă se resimt interdictele impuse timp de doi ani, interdicţiei care ne-au dat viața peste cap.

 Pelerinii veniți la Aiud au vizitat osuarul aflat sub altarul schitului „Calvarul Aiudului” pentru a ajunge în interiorul bisericii, aceștia au coborât 24 de trepte care simbolizează păşirea spre întunericul din celulele comuniste.

Mănăstirea de la Aiud

 Cu binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu al Alba Iuliei, în anul 2011 a început construirea noului ansamblu monahal, o mânăstire cu o biserică.

 Mănăstirea se prezintă în formă de „U”, cu cele două laturi înfipte în „Râpa Robilor”, în centru se afla o biserică, înconjurată de un gard de sfinte cruci, reprezentate în trei dimensiuni, cele mici ale copiilor, cele mijlocii ale tinerilor, iar cele mari ale adulților, toate însumând cimitirul martirilor din care se naște biserica.

 Noul aşezământ are formă de elipsă, construită din două ziduri. Pe zidul interior este vizibilă biserica, iar zidul exterior simbolizează regimul comunist care a obstrucționat Biserica să-și mărturisească sfinții pe care în mod firesc ar fi trebuit să-i vedem sub streașina bisericii, încadrați în ocnițe.

 Aşezământul va include un muzeu închinat suferinţelor mărturisitorilor și o bibliotecă axată pe ororile comunismului.

Mai multe informații:

„Înălțarea Sfintei Cruci” – Aiud, mănăstirea unde se pomenesc zilnic martirii neamului românesc

***

Razboiulinformational

Related Images: