Ce candidați la președenție au rămas în cursă? Avem cu cine să votam ?
Nu toţi cei 25 de candidați care îşi anunţaseră intenţia de a candida au reuşit să strângă 200.000 de semnături. România rămâne singură ţară din Uniunea Europeană şi chiar Europa în care se cer un număr de semnături echivalent cu circa 1% din numărul populaţiei.
Biroul Electoral Central a anunţat validarea duminică seară a candidaturilor lui Klaus Iohannis, Dan Bârnă, Mircea Diaconu, Kelemen Hunor, Viorica Dăncilă, Alexandru Cumpănașu, Ramona Bruynseels și Theodor Paleologu. Dintre cei care şi-au depus listele cu semnături, doar Cătălin Ivan nu a fost validat până acum de BEC.
Conform Agerpres Marţi s-a anunţat şi înregistrarea candidaturilor lui John Ion Banu, Sebastian Constantin Popescu şi Ninel Peia dar şi respingerea candidaturilor lui Bobby Păunescu şi Mariei Marin
Tot Marţi Biroul Electoral Central a anunţat că 8 candidaţi au fost depistaţi cu „un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparţinând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidenta”. Împotriva acestora Biroul electoral central a depus plângere penală la Parchetul General.
Respectivi sunt: Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Romanilor Patrioţi de Pretutindeni), Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţional), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpanasu (candidat independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Bobby George Marius Păunescu (candidat independent). De precizat că dacă listele au fost depuse în original răspunderea penală aparţine celor care au strâns semnăturile.
Liviu Pleşoianu și Viorica Dancilă
Surpriză acestor alegerii o constituie deputatul PSD Liviu Pleşoianu, care era considerat de toată lumea; „un iepure” al Doamnei Dancila. În spaţiu virtual au apărut chiar ipoteze ca Liviu Pleşoianu e pus să „fure” voturile alianţei Barna-Ciolos venind cu un mesaj anti-coruptie şi pro schimbare. Nu a reuşit să strângă numărul de semnături necesare, devine clar ca nu a făcut parte din schemă. Mai mult eşecul lui Ploiesteanu reprezintă o victorie pentru doamna Dancila şi grupul ei de susţinători din PSD.
Deşi era anticipat că după dispariţia lui Dragnea „lupii tineri” se vor lupta ca cel mai viguros să preia fraiere PSD, toţi lideri marcanţi au bătut în retragere: Firea, Olguta, de domnul Grindeanu nu s-a mai auzit nimic, iar acum Ploiesteanu e nevoit să se retragă cu coada între picioare.
Doamna Dancilă promovată de #Rezist că „proastă” şi „analfabeta” joacă extrem de dur, Dragnea a ajuns la puşcărie pentru o fraudă de câteva mii de euro, Olguta şi Firea au amuţit Ploiesteanu e practic „scos din joc”. Dancilă conduce PSD-ul cu o mana de fier, mulțumita in mare parte si opoziției progresiste a doamnei Viorica.
Candidaţi naţionalişti ?
În contextul în care naţionalist cresc în sondaje în Europa, iar preşedintele Statelor Unite ne îndeamnă să fim naţionalişti şi avertizează ONU că viitorul aparţine naţionaliştilor, trebuie să începem să ne punem nişte întrebări. Noi ce naţionalişti avem în politică ? În momentul în care România va trebui să îşi asigure sprijinul politic în Parlamentul European, ONU, Congresul Statelor Unite, al formaţiunilor de dreapta, ce naţionalişti vom trimite la negocieri ? Doar nu suntem atât de naivi încât să credem că îl vopsim „verde” pe Bârna sau pe Băsescu şi cei de acolo vor crede precum cred telespectatori Dig24 orice primesc despre USR şi Bârna.
La nivel global iese la iveală un conflict uriaşi între naţionalişti şi corporatişti numai noi o scăldam într-un etern socialism cu grupări tradiţionale de stânga precum PSD şi grupări de stanga-progresista gen USR.
Dintre toţi candidaţi trecuţi de prima fază doar Radu Moraru şi Ninel Peia abordează un discurs naţionalist, iar ultimul menţionat are sanțe mari să fie respins de BEC. Până şi minoritatea maghiara are un candidat în persoana domnului Kelemen Hunor, nici un candidat nu se prezintă ca reprezentând națiunea română. Toţi candidaţi semnalează dreapta şi fac stânga, până în momentul de faţă nici unul dintre candidați principali, nu s-a arătat vrednic să ceară voturile românilor.
Tot ce putem spera în acest moment este că acei candidaţi care au promis să facă dezvăluiri pe perioada campaniei să se ţină de cuvânt. Dintre primi clasaţi oricine ar câştiga nu va însemna nici o schimbare semnificativă pentru românia. Importanta alegerilor consta în semnalul pe care îl va transmite pentru alegerile parlamentare. Oricum dacă ar fi să ne luăm după terorile conspiraţioniste care circulă, preşedintele României nu este decis în urma alegerilor ci în urma unor decizii luate în afara ţării.
SURSE:
# ProTv
Doar 9 dintre cei 25 de candidaţi la preşedinţie au reuşit să strângă 200.000 de semnături
# Aktual24
# News.ro
# agerpres.ro
***
Fii primul care comentează