La 23 august 1944 regele Mihai I a lansat cel mai mare Fake News din istoria României
A mai trecut un 23 august şi că în fiecare an, am avut câteva zile de discuţii contradictorii dintre două tabere care au încercat ca de fiecare dată să ne convingă de argumentele lor, însă că de fiecare dată cel mai importat fapt a fugit pe sub uşă.
În luna august a anului 1944 când linia frontului intrase deja pe teritoriul vechiului regat era evident pentru toată lumea că România trebuia să părăsească tabăra nazistă, Ion Antonescu ştia asta şi ducea tratative de ieşire din război prin Mihai Antonescu. Pericolul era că România să fie abandonată în mâinile sovieticilor, mai erau şi situaţia delicată a Ardealului şi a Basarabiei.
Acutul de la 23 august 1944 in conștiința noastră
Prezentarea acutului de la 23 august 1944 s-a făcut întotdeauna sub influenţa a unul din cele două curente istoriografice majore care au încercat să analizeze acest eveniment. Pe de o parte am avut istoriografia comunistă care a prezentat totul ca o „revoluţie antifascistă” şi că momentul instaurări comunismului în România pe de altă parte am avut istoria revizionistă de după 89 care a creionat actul ca o „mare trădare”. Apoi au apărut „moderaţii” care au încercat să ne convingă că „adevărul este undeva la mijloc” şi că România ar fi fost oricum ocupată de sovietici şi că actul regelui Mihai ar fi fost unul total firesc.
Povestea unui Fake News colosal
Însă actul de la 23 august 1944 conţine cel mai mare Fake News din istoria României, o lovitură uriaşă data trupelor din front şi prestigiului armatei Române. Pe scurt regele Mihai I de România a anunţat în data de 23 august 1944 că s-a semnat un armistiţiu şi că noul guvern lucrează deja la semnarea unui Tratat de Pace, când în fapt armistiţiu avea să se semneze la 12 septembrie 1944 iar tratatul de pace abia la 10 februarie 1947. In fapt armistițiu a fost semnat în luna septembrie și de Lucretiu Patrascanu ca Ministru Justitiei care la 23 august 1944 era un biet ilegalist.
Vezi: Convenția de Armistițiu 12 septembrie 1944
În realitate România capitulase necondiţionat iar în luna septembrie avea să semneze un armistiţiu la care nu a avut mai nimic de spus.
În seara zilei de 23 august, la radio a fost transmis mesajul regelui către ţara prin care anunța:
„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovieticã, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”. Generalul Constantin Sănătescu a primit sarcina de a forma un nou guvern, iar armata română a trecut de partea puterilor aliate.”
Aparent faptul pare minor dar pe front realitatea a fost cu totul altă, regele Mihai I nu s-a obosit să îi informeze şi pe ruşi că amărâţii de tranşee trăiau cu impresia că „s-a semnat un armistiţiu” şi prin urmare armatele roşii s-au comportat ca trupe de ocupaţie până în data de 12 septembrie 1944.
Pe de altă parte Mihai I nu a informat nici trupele că mesajul său către ţară era inexact şi în realitate la acel moment nu eram aliaţi cu URSS și nu exista nici un protocol intre cele doua armate.
Numeroase tragedii au avut loc în acest timp cu soldaţi români care aveau ordin să înceteze toate ostilităţile cu URSS în timp ce armatele roşii au continuat să omoare şi să ia prizonieri de război soldaţi români.
Mai mult istorici români au avansat cifra de 100.000 de soldaţi omorâţi sau luaţi ( alți chiar 180.000) prizonieri şi trimişi în Rusia după 23 august 1944, istoriografia post 89 i-a zugrăvit pe sovietici într-un mod parţial greşit sugerând că deşi se „semnase armistiţiu” aceştia s-au comportat incontinuare ca trupe de ocupaţie.
Câteva exemple:
Pe data de 24 august 1944, la o zi după întoarcerea armelor împotriva Germaniei, generalul român de origine generalul Hugo Schwab se afla la comanda Corpului 7 Munte, el declarase că se va supune ordinelor noi conduceri a armatei. Aflat zona satului Humulesti într-o maşină în care se afla şi generalul Gheorghe Cosma au fost înconjuraţi de ruşi care au deschis focul, generalul Gheorghe Cosma a încercat să le strige că „s-a semnat armistiţiu” dar ruşi nu ştiau nimic, realizând situaţia generalul Hugo Schwab s-a sinucis.
Un alt general român, Dumitru Carlaont comandantul Diviziei 8 infanterie din zona Caiut a încercat să opună o rezistenţă disperată în timp ce trupele mecanizate sovietice i-au atacat în forţă trupele i-au dezarmat soldaţii şi i-au încolonat soldați să fie trimişi în Rusia.
Generalul Alexandru Saidac comandantul Diviziei 1, a fost somat de un colonel rus în seara zilei de 24 spre 25 august 1944 ca împreună cu întreaga divizie să predea arme, tunuri şi muniţie şi să se predea. Trupele lui aveau să fie capturate şi dezonorate de ruşi a doua zi.
În porturile de la Marea Neagră aviaţia sovietică a continuat să bombardeze poziţiile româneşti care primiseră ordin să nu riposteze şi începuseră lupta cu Germania nazistă, paralel ruşi au început să sechestreze navele de război roânesti şi să dezarmeze echipajuele.
Prima luare de poziție a URSS
La 26 august 1944 avem prima poziţie oficială a armatei URSS, anume contraamiralul Serghei Georgievici Gorșkov, comandantul general al flotei sovietice pe Dunăre avea să declare la Ismail omologului sau contraamiralul roman Alexandu Stoianovici că nu are nici un ordin despre un armistiţiu şi că nu suntem aliaţi.
23 august 1944 Fake News-ul care a făcut istorie
După toate regulile moderne regele Mihai I a lansau un Fake News de toată frumuseţea în situaţia în care România capitulase el şi-a informat populaţia dar şi trupele din tranşee că „România a acceptat un armistiţiu” şi că am fi aliaţi cu ruşii. În mod ciudat nici un istoric român indiferent cât de „anti-sistem” s-a prezentat nu a abordat problema acestui Fake News şi consecinţele sale.
Tragedie a sutele de mii de militari români aflați pe frontul din Moldova dintre luna august şi septembrie 1944 a fost oarecum contopită cu uriaşa drama ce avea să acopere România pentru mai bine de o jumătate de secol, deşi ea pare să fie responsabilitatea unui singur om. Fapta a fost îngropată sub maldăre de documente iar făptașul a fost scuzat de toată vina.
***
Sintagma „regele Mihai I de România” este incorectă. Formula corectă, consemnată documentar, este „regele Mihai I al României”.
Propoziția „deşi ea pare să fie responsabilitatea unui singur om.” este incorectă. Forma corectă este „deşi ea este iresponsabilitatea unui singur om.” sau, mai exact, „deşi ea este vinovăția unui singur om.”