Fundația Ion Gavrilă Ogoranu interzisă în învățământul românesc. Cruciada împotriva „Memoriei”
Sâmbătă, 27.01.2024, la ora 16:00, în sediul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu din București, situat în strada Veseliei nr. 21, a avut loc o conferinţă despre decizia Prefectului Capitalei și Inspectoratului Școlar al Municipiului București de INTERZICERE a activităților și proiectelor “Fundației Ion Gavrilă Ogoranu” și “Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” privind “Rezistența Anticomunistă” în toate liceele și școlile. (Vezi Știrea AICI)
Redăm mai jos înregistrarea acestei conferenţe, ţinută în sala de conferinţe a Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, situată la etajul trei al imobilului din strada Veseliei nr. 21.
Marxismul Cultural revine în forță într-un mod neașteptat.
Este vorba despre un abuz fără precedent după 1989, un abuz pe care nimeni nu-l mai credea posibil în România democratică. Totuși, devine din ce în ce mai clar că România în care am trăit în ultimii 30 de ani nu va fi aceeași cu România în care vor trăi generațiile următoare.
În oraș, observăm cu consternare apariția unor grupări de așa-ziși „marxiști„, care, printre altele, rup acele afișe și abțibilduri cu sloganuri precum: „Mai bine mort decât comunist” sau „Victorie decembrie 89„. Recent, o serie de monumente anticomuniste, precum statuia lui Iuliu Maniu, „Memorialul Renașterii” sau crucea lui Cristian Paturca, au fost vandalizate.(Vezi știrea AICI)
În viața publică, constatăm cu uimire o acțiune clară de ștergere a memoriei prin măsuri legale ale autorităților statului român, luate cu scopul ștergerii amintirii luptei anticomuniste, cât și a denigrării figurilor reprezentative ale acestei rezistențe, inclusiv prin preluarea vocabularului folosit de fostul regim comunist.
Despre Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei.
Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei desfășoară de ani buni o activitate dedicată cunoașterii adevărului istoric despre represiunea regimului comunist de ocupație și fenomenului de rezistență anti-bolșevică din țara noastră. În cadrul acestui program, cele două ONG-uri au desfășurat activități cu elevii și studenții, unde tinerii au fost puși
în legătură cu foști deținuți politici precum Octav Bjoza sau doamna Zoe Rădulescu, născută în închisoare, fiica luptătorului anticomunist Gogu Puiu. De asemenea, cele două ONG-uri au organizat pelerinaje la fostele închisori comuniste, precum: Jilava, Aiud si Târguşor, dar și la locuri marcante ale istoriei rezistenței, precum Sâmbăta de Sus sau Periprava.
Pentru a-și putea duce la bună îndeplinire aceste programe educaționale, cele două organizații aveau nevoie să intre în școli și licee, unde organizau, spre exemplu, expoziții itinerante. În cadrul acestor expoziții, adolescenții aveau ocazia să interacționeze direct cu artefacte din închisorile comuniste, precum cătușe de mâini și picioare, zeghe sau bastoane cu care erau bătuți foști deținuți. Accesând programe didactice, precum „Școala Altfel”, prin care alte ONG-uri îi educă pe elevi despre sex și fluiditatea genului, Fundația Ogoranu și Asociația Gogu Puiu le-au prezentat elevilor realitățile din perioada când țara noastră s-a aflat sub cnutul rusesc.
Prima adresă…
În data de 19.01.2024, la Liceul Tehnologic „Theodor Pallady”, era programată o întâlnire a elevilor cu Zoe Rădulescu, fost deținut politic, născută în detenție, fiica unui luptător în Rezistență căzut în lupta cu organele securității în 1949.
În preziua evenimentului, Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a intervenit, cerând contramandarea activității, iar ulterior a transmis către Liceul Pallady o adresă în care se menționa:
„Avind în vedere solicitarea Prefectului – Municipiul București Nr. 923 / 18.01.2024 […] vă interzicem organizarea de întâlniri cu elevii la care să participe reprezentanții Asociației <<Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei>> și ai Fundației <<Ion Gavrilă Ogoranu>>, cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreaptă”.
A doua adresă…
ISMB revine în data de luni, 22.01.2024, cu o nouă adresă către inspectoratele școlare de sector și toate unitățile de învățământ preuniversitar, de stat și particulare. Invocând din nou solicitarea Instituției Prefectului – Municipiul București Nr. 923 / 18.01.2024, referitoare la participarea elevilor la seminarii și activități care abordează ideologia de extremă dreaptă în cadrul activităților desfășurate în <<Școala Altfel>> și nu numai, ISMB solicită „interzicerea organizării de întâlniri cu elevii la care să participe reprezentanții Asociației <<Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei>> și Fundației <<Ion Gavrilă Ogoranu>>, motivând că acestea ar fi „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreaptă”.
Partea de noaptea a minții este că în paralel cu obsesia combaterii „propagandei rusești” încep să fie vânați tocmai cei care prezintă ororile ocupației bolșevice. Și, ca într-un spectacol pentru proști, aceiași indivizi care se declară revoltați de faptul ca un procent semnificativ din tineri încep să aibă simpatii comuniste și pro-rusești cer la unison interzicerea memoriei luptătorilor anticomuniști.
Sa nu ii mai promovam pe Ogoranu, Arsenescu, Susman …
Din fundul gândirii neo-marxiste s-a născut un nou concept: în loc să fie promovate figuri legendare precum Elisabeta Riza, Ogoranu, frații Arnautoiu, Stanța, Vatamaniuc, Șușman, ar trebui, în schimb, să promovăm cazuri de persoane care au lipit afișe în anii ’80. În locul celor care au luptat cu arma în mână în Munții României în anii ’50, trebuie puse în vedere persoanele care au scris scrisori de protest în anii ’70-’80.
Probabil nu este extrem de departe ziua când cercetătorii vor căuta homosexuali, lesbiene și persoane „de culoare” condamnate de regimul comunist pentru a-i face pe aceștia „cap de afiș„.
Nu este o fantezie că în 2023 Poșta Română a decis să onoreze memoria anticomuniștilor publicând o serie de cărți poștale cu persoane care s-au opus regimului comunist, iar din cele 90 de nume, doar 3-4 au legătură cu adevărata rezistență. Majoritatea sunt cetățeni care au trimis scrisori de protest sau au lipit afișe cu „Jos Ceaușescu”.
Evident, sacrificiul acestora din urmă nu este lipsit de importanță, dar este ca și când ai vrea să onorezi victoria armatei moldovenești de la Vaslui 1457, eliminându-l pe Ștefan cel Mare și prezentând în schimb povestea „plăieșului Ion” care a luptat acolo. Ion care eventual să fie rom, homosexual și ateu.
Multiculturarizarea Istoriei
La fel, una dintre primele expoziții ale Muzeului Ororilor Comunismului a constat în prezentarea diverselor obiecte din perioada comunistă, vopsite în auriu și intitulate „Epoca de Aur”. Acest muzeu, cu sediul într-o mică cameră în cadrul Bibliotecii Naționale din București, a ales să prezinte astfel „ororile” regimului comunist.
Nu este de mirare că tinerii participanți la astfel de evenimente ajung la raționamente total greșite, cum ar fi ideea că românii „s-au luptat cu bolșevismul” lipind afișe cu „Jos Ceaușescu”. Raționamentul nu este departe de realitate, ținând cont de răspunsul halucinant pe care Fundația Ion Gavrilă Ogoranu l-a primit de la Ministerul Învățământului.
Un răspuns halucinant primit de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Acțiunea ilegală a Ministerului Învățământului de a le interzice accesul în unitățile de învățământ a celor doua ong-uri a determinat Fundația Ion Gavrilă Ogoranu să înainteze o petiție.
Răspunsul primit a căzut ca un topor, sub antetul oficial al Ministerului Educației, cel mai înalt for de educație din România, trimitea un comunicat defunctului luptător in rezistenta Ion Gavrilă Ogoranu.
Fostul luptător anticomunist, decedat în 2006, primea un răspuns în 2024 de la niște oameni care au decis să interzică Fundația ce îi poartă numele. Inspectorul școlar general Vlad Florentin Drinceanu și inspectorul școlar Elena Ștefan s-au adresat, nu mai mult, nu mai puțin, decât:
„Către Domnul Ion Gavrilă Ogoranu”.
Cine sunt cei doi nu are nicio relevanță, respectivii fiind produsul învățământului (ne)românesc care propunea, la un moment dat, scoaterea istoriei României din program. După 30 de ani în care istoria rezistenței anticomuniste nu a fost prezentă în școala românească, iar manualul de istorie promovează nulități, la ce rezultate ne putem aștepta?
Muzeul Național de Istorie a României din Calea Victoriei este închis de 22 de ani, mai precis din 2002. Muzeul Ororilor Comunismului, deoarece trebuia înființat conform Legii nr. 157/2019, a fost inaugurat în 2021, dar a rămas într-o mică cameră în cadrul Bibliotecii Naționale până în ziua de astăzi.
Distrugerea memoriei nu poate fi un proces întâmplător; este un proces dorit și care ajunge să dea rezultatele urmărite. Nu trebuie să ne mirăm când un pro-Putinist ne va ține prelegeri cum că „rușii au lăsat țara bogată și apoi au venit americanii și au sărăcit-o”. Este rezultatul urmărit la care s-a ajuns cu un efort imens, un efort de ștergere a memoriei.
P.S
Nu înţelegem de ce anumite persoane publice (şi/sau institute/instituţii) se mai ascund, trăim într-o democraţie nu ar mai trebuie să se ferească, ar trebui să scoată direct steagul roşul cu secera şi ciocanul, portretul lui Stalin şi să defileze ele.
***
Fii primul care comentează