Protestul Pro-EU din data de 15 Martie 2025, diviziune, manipulare și Fake News
Mitingul pro-european din 15 martie 2025 poate fi considerat un miting al contradicțiilor. În primul rând, dorim să precizăm de la bun început că dreptul de a protesta și de a se exprima liber sunt drepturi fundamentale constituționale de care trebuie să se bucure orice cetățean. Totuși, când vine vorba de manipulare și dezinformare, situația devine cu totul diferită.
Nu cred să existe vreun moment sau vreun aspect al mitingului din 15 martie 2025 care să nu fie marcat de contradicții. Putem începe chiar cu data aleasă de organizatori: 15 martie. Pe 15 martie 1848 s-a votat Unirea Ungariei cu Transilvania. Transilvania, care fusese timp de secole un principat autonom sub suveranitate maghiară sau austriacă, devenea forțat parte a Ungariei.
De ce 15 martie ?
Odată cu acel 15 martie din 1848, începea o perioadă neagră în istoria României, în care au fost distruse peste 300 de sate românești și au fost uciși în jur de 40.000 de români.
Este cel puțin ciudată alegerea acestei date pentru „sărbătorirea” apartenenței României la marea familie europeană. Să fie vorba doar de ignoranță?
Un alt aspect remarcat de mai mulți comentatori a fost modul în care au fost ordonate steagurile pe o prăjină aflată în mijlocul pieței. Primul de sus era drapelul Uniunii Europene, urmat de drapelul Ucrainei, iar ultimul, cel al României.
În diplomație, ordinea steagurilor are o semnificație aparte, motiv pentru care, în general, se acordă o mare atenție ca toate steagurile să fie plasate la aceeași înălțime și să aibă aceleași dimensiuni. Din nou, ne punem întrebarea: să fie vorba de ignoranță?
Fără penali în funcții publice.
Fara penali in … ?
Mișcarea #rezist a devenit cunoscută prin acest slogan, și nu este niciun secret că foștii militanți împotriva Ordonanței 13 sunt implicați și în manifestația din 15 martie anul acesta.
Totuși, anul acesta, mai multe personaje cu un trecut dubios sau cu apartenență la partide corupte și-au arătat susținerea față de manifestația pro-europeană din Piața Victoriei.
Unul dintre aceste nume este senatoarea PSD Victoria Stoiciu. Aceasta a postat pe profilul personal o poză cu manifestația din Piața Victoriei, însoțită de mesajul „dragostea de țară nu e legionară”, sugerând că ar avea legături cu protestul. Vezi: AICI
Un alt personaj cu un trecut controversat este Valeriu Stoica, supranumit și „părintele pensiilor speciale”. Prezența lui în Piața Victoriei a fost semnalată de HotNews. Într-un articol din „Libertatea” din 2023, semnat de jurnalistul Radu Eremia, aflăm că Valeriu Stoica este unul dintre artizanii pensiilor speciale. Vezi: AICI
De asemenea, Cătălin Dură, fost președinte al USR și fost ministru al Transporturilor, și-a arătat și el susținerea față de protestul din Piața Victoriei.
Atunci când presa a speculat că mama lui Călin Georgescu ar fi fost membră ordinară a Mișcării Legionare, au existat numeroase voci care au cerut ca acesta să se dezică de trecutul mamei sale. Astăzi, un eveniment important, organizat de o mișcare socială care luptă împotriva corupției, primește susținerea unei bune părți a clasei politice. Ar fi fost mai mult decât onorabil ca organizatorii protestului să se dezică de sprijinul acestor personaje și să precizeze dacă acestea au avut sau nu un rol în organizarea protestului.
Contradicțiile coloanei sonore
Un alt fapt care sporește contradicțiile este coloana sonoră aleasă de organizatori. Printre alte melodii, s-au regăsit și câteva dintre cele ale Pieței Universității. Piața Universității a fost o mișcare profund anticomunistă și, în special, anti-FSN. Totuși, astăzi, manifestanții, scandând împotriva unor candidați, arătau clar că opțiunea lor de vot se îndreaptă spre PSD și PNL.
Astăzi, PSD este moștenitorul direct al FSN, iar PNL, moștenitor indirect prin intermediul PD-ului, cu care s-a unit. Apare întrebarea: cei care fredonau îndrăgitele melodii din Piața Universității 1990 cunoșteau lupta acelei generații si mai ales dezgustul fata de politruci „frontului”.
Discursul contradictoriu
Un alt aspect contradictoriu a fost cel legat de scandările pro-democrație și pro-Europa. Acestea au alternat cu un discurs desprins din anii ’50, în care cei prezenți erau înfierați împotriva „fasciștilor” și „legionarilor”.
După cum am mai precizat, democrația nu este un privilegiu acordat doar celor care susțin anumite idei precum Uniunea Europeană sau Ucraina. Cei prezenți în Piața Victoriei par să nu înțeleagă adevărata valoare a democrației, ilustrată în celebrul citat al lui Ion Rațiu, care spunea că este pregătit să lupte până la ultima picătură de sânge pentru dreptul adversarului său politic de a nu fi de acord cu el.
Vorbitorii de la microfon au adus acuzații „georgistilor”si “simionistilor” învinuiți că nu sunt „români adevărați”, acuzându-i de practici și gesturi de care se făceau vinovați chiar unii din grupul lor: doxing, liste negre, amenințări, public shaming, bullying. Sub influența unor lideri discutabili, aceștia par să creadă că au dreptul să facă anumite lucruri pe care nu și-ar dori ca alții să le facă lor, justificându-se prin faptul că ei se consideră „de partea corectă a istoriei”.
Manipularea vizuală și exagerarea numărului de participanți
În final, trebuie menționat că organizatorii mitingului, în frunte cu Declic, au distribuit o fotografie tăiată, care sugera că toată Piața Victoriei ar fi fost plină, la momentul când s-a format o inima in mulțime. De asemenea, mai multe posturi de televiziune, precum PRO TV, și publicații online, precum HotNews, au răspândit fake news-ul că în Piața Victoriei ar fi fost 10.000 de oameni. Europa Libera (Chisinau) au pulsat si au apreciat numărul celor 6.000 de protestatari la 15.000 mii.
Numărarea participanților din satelit, prin intermediul CrowdCheck, arată că aceștia au fost între 5.000 și 6.000, iar fotografia de ansamblu demonstrează că au ocupat doar zona centrală a pieței.
În concluzie, mitingul din 15 martie 2025 a fost plin de contradicții, atât în ceea ce privește simbolistica, cât și mesajele transmise de participanți și organizatori. Dar cea mai mare contradicție este ca participanți aveau aceleași speranțe cu ale “georgistilor” pe care ii urau: o Românie fără penali si fără corupție. Marea majoritate păreau a fi onești singurul lucru care ii separa de cei care ii percepeau ca “adversari” sunt televiziunile diferite pe care fiecare tabără le urmăresc.
Fii primul care comentează