Canada: O criză nevăzută la adăpostul “toleranței” — bisericile creștine, victime ale unui val de violență
La nivel internațional, Canada este percepută ca un model de societate tolerantă și pluralistă. Statul canadian promovează diversitatea, drepturile minorităților, multiculturalismul și incluziunea socială. În ultimii ani însă, Canada se confruntă cu o realitate care contrazice această imagine publică: zeci de biserici creștine au fost incendiate, vandalizate sau distruse complet.
Datele arată că nu este vorba despre incidente izolate. În Canada, peste 120 de lăcașuri de cult creștine au fost afectate în ultimii ani. Majoritatea sunt biserici catolice, dar atacurile au vizat și comunități protestante, anglicane și chiar ortodoxe. Fenomenul ridică o întrebare legitimă: cum a ajuns Canada, stat care promovează libertatea religioasă, să înregistreze un asemenea val de atacuri asupra bisericilor? [Juno News]
Biserici românești distruse în Canada
Valul de incendieri din Canada a afectat direct și comunitatea românească. Un caz emblematic este distrugerea prin incendiu a Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Nicolae” din Montreal, un reper spiritual major pentru românii din Québec, Canada. [ CBC]
Incendiul a distrus mobilier, icoane și manuscrise liturgice de mare valoare. Comunitatea românească din Canada a fost nevoită să își reorganizeze viața religioasă în condiții dificile.
Un alt exemplu este Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Maria” (Adormirea Maicii Domnului), construită în 1905 în apropierea așezării românești Boian, în Alberta, Canada. Lăcașul a fost distrus de un incendiu în 2023. [BoianChurch]
În septembrie 2023, Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Ilie” din Lennard a fost vandalizată. Interiorul a fost acoperit cu pulbere de stingător, icoanele și piesele de mobilier au fost deteriorate in acest mod, iar două coroane de nuntă din aur au fost furate lăsând membrii comunității cu inima frântă. [CBC]
Pentru diaspora românească din Canada, aceste atacuri nu sunt statistici. Sunt pierderi concrete, simbolice și spirituale.
De ce au crescut incendiile de biserici în Canada după 2021?
Creșterea numărului de atacuri asupra bisericilor crestine din Canada coincide cu momentul descoperirii unor morminte nemarcate în apropierea fostelor școli rezidențiale pentru copii indigeni. [Catholica]
După mai 2021, incendiile asupra lăcașurilor de cult din Canada aproape s-au dublat. Peste 96% dintre cazuri, autorii nu au fost identificați. Această rată extrem de scăzută de soluționare ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțională a statului canadian de a proteja libertatea religioasă. Criticii susțin că guvernul federal din Canada a reacționat lent și insuficient. De asemenea, o parte a presei canadiene este acuzată că a minimalizat fenomenul. [Macdonaldlaurier]
Un raport academic canadian arată că incendierea lăcașurișpr de cult crestine aproape s-au dublat în ultimii ani și că în peste 96% din cazuri autorii nu au fost identificați sau trași la răspundere. Acest lucru nu numai că subminează încrederea comunităților afectate în lege și ordine, dar sugerează o abordare deficitară din partea autorităților în tratarea unui fenomen în creștere. Criticii folosesc termeni duri: de la acuzații că guvernul federal rămâne “tăcut” în fața unui val de criminal care afectează în mod disproporționat comunitățile creștine, până la reproșuri că toată problema a fost minimalizată sau ignorată de mass-media principală. [CBC]
Este important să distingem între infractiuni motivate ideologic sau religios și simple acte de vandalism, dar indiferent de motivație, consecința este aceeași: o comunitate liberă are obligația de a-și apăra toate comunitatile și de a pune capăt la toate atecurile care sfidează temelia libertății religioase. Întrebarea care rămâne deschisă este dacă societatea canadiană și instituțiile statului vor reacționa eficient in viitor sau vor permite ca acești actori violenți să transforme un drept fundamental — libertatea religioasa — într-o țintă?
Statistici oficiale privind bisericile incendiate în Canada
Între mai 2021 și sfârșitul anului 2023, cel puțin 33 de biserici din Canada au fost complet distruse de incendii.
Distribuția pe confesiuni este următoarea:
- 60–65% biserici catolice
- 15–20% biserici anglicane
- aproximativ 10% aparținând United Church of Canada
- aproximativ 5% biserici ortodoxe și alte confesiuni
Atacurile, au vizat în principal confesiunile istorice, dar printre lăcașurile afectate în Canada se numără și lăcașuri ortodoxe, precum: Biserica Sf. Pantelimon din Saint-Eustache sau Biserica Ortodoxă Ucraineană a Tuturor Sfinților din Bellis, p cladire veche de aproape un secol. [Juno News]
Motivarea invocată constă în descoperirea, recent a numeroase cadavre de copiii îngropate în locuri nemarcate în apropierea unor foste orfelinate şi şcoli administrate de biserica catolică. Atacarea unor biserici ortodoxe greceşti, ucrainene, coptice sau româneşti este fie o dovadă de ignoranţa fie de rea voinţă.
Descoperirea mormintelor nemarcate din Canada și impactul social
Cronologia descoperirilor în Canada
Totul a început în mai 2021, când tehnologia radar de penetrare a solului (GPR) a făcut posibilă investiga terenurilor fostelor școli de copii indigeni catolice. S-a început în Kamloops , în Columbia Britanică (British Columbia). Aici a fost făcută prima descoperire majoră respectiv 215 potențiale morminte. La Marieval (Saskatchewan) în luna iunie 2021, au fost identificate 751 de morminte nemarcate. Im Cranbrook (British Columbia) alte 182 de morminte au fost găsite în apropierea școlii St. Eugene’s Mission. [Theguardian]
Până în septembrie 2021, în Canada erau raportate peste 1.300 de morminte nemarcate în apropierea fostelor școli rezidențiale.
Sistemul școlilor rezidențiale din Canada
Raportul final al Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere (TRC), publicat în decembrie 2015, un document monumental care detaliază istoria și moștenirea sistemului școlilor rezidențiale din Canada. Acesta reprezintă rezultatul a șase ani de cercetări și peste 6.700 de mărturii luate supraviețuitorilor. Raportul a scos la iveală date alarmante despre condițiile din acele școli. Respectiv inițial, raportul a identificat 3.200 de decese de copii, însă cifrele actualizate ulterior au depășit 4.100. Unii experți estimează că numărul real ar putea fi de peste 6.000 sau chiar 10.000.
De ce au generat aceste morminte atata „ură”?
Furia publică nu a fost cauzată doar de existența unor morminte, ci de contextul social şi cultural în care copiii au ajuns acolo: Astfel între 1831 și 1996, aproximativ 150.000 de copii indigeni au fost separați forțat de familiile lor pentru a putea fi „asimilați”. Sistemul școlilor rezidențiale a dorit instituţionalizarea acestora. Comisia pentru Adevăr și Reconciliere a concluzionat că sistemul a urmărit distrugerea culturii și identității indigene. Practic era vorba de un adevărat „Genocid cultural”. Se consideră ca mulți elevi au murit din cauza bolilor (tuberculoză), malnutriției, neglijării sau abuzurilor fizice și sexuale, însă ce şochează este numărul acestora. În multe cazuri, bisericile și statul nu au înregistrat numele copiilor, sexul sau cauza decesului, iar familiile nu au fost niciodată informate unde le-au fost îngropați copiii, astfel se poate vorbi chiar de o acţiune calculată de muşamalizare. [Churchlifejournal]
Canada și procesul de reconciliere
Reacția politică în Canada
La început premierul Justin Trudeau a criticat public Biserica Catolică pentru refuzul ei inițial de a prezenta scuze oficiale și de a elibera toate arhivele școlare. În iulie 2022, Papa Francisc a vizitat Canada și a cerut iertare pentru „răul deplorabil” și „catastrofa” sistemului școlar catolic.[DW]
Comisia pentru Adevăr și Reconciliere din Canada (CVR) a fost creată printr-o înțelegere juridică între Supraviețuitorii Școlilor Rezidențiale, Adunarea Primelor Națiuni, reprezentanții inuiți și părțile responsabile de crearea și funcționarea fostelor școli: guvernul federal și organismele bisericești catolice.
Pentru a facilita procesul de reconciliere, CVR a emis 94 de recomandări specifice adresate tuturor sectoarelor societății. Acestea sunt împărțite în două categorii mari:
- Moștenire (Legacy): Reforme în protecția copilului, educație, sănătate, justiție și conservarea limbilor indigene.
- Reconciliere (Reconciliation): Măsuri pentru biserici, corporații, mass-media și sistemul de sănătate pentru a recunoaște trecutul și a construi relații noi.
Măsuri financiare și legislative în Canada
Autoritățile canadiene și organizațiile religioase au implementat o serie de măsuri financiare, legislative și de siguranță practică pentru a preveni și a răspunde valului de incendieri care vizează lăcașurile de cult. Aceste eforturi includ finanțări federale masive pentru infrastructura de securitate, propuneri legislative pentru pedepse mai aspre și ghiduri detaliate de prevenire a incendiilor. De exemplu în Bugetul pentru anul 2024 guvernul a alocat 273,6 milioane de dolari pe șase ani pentru Planul de Acțiune împotriva Urii, din care o parte este destinată securității comunitare și reformei aplicării legi. Programul CCSP poate acoperi până la 70% din costurile eligibile ale unui proiect de securitate, până la un maxim de 1,5 milioane de dolari.-[Canada]
Partidul Conservator a introdus în octombrie 2024 Bill C-411 (Anti-Arson Act), acest proiect de lege propune crearea unei infracțiuni specifice pentru distrugerea unui lăcaș de cult prin foc sau explozie, cu o pedeapsă minimă obligatorie de 5 ani de închisoare pentru prima abatere și 7 ani pentru recidivă. Iar o altă iniţiativa Bill C-63 include propuneri de amendare a Codului Penal pentru a crea noi infracțiuni „motivate de ură” și a crește pedepsele pentru „propaganda urii”. Un raport din 2025 al Institutului Macdonald-Laurier recomandă crearea unei unități naționale sau provinciale canadiene integrate (poliție și pompieri) dedicate exclusiv investigării incendiilor religioase.
Provocările actuale ale Canadei
În ciuda acestor măsuri, eficiența lor este sub semnul întrebării. Dupa cum am mai amintit un studiu din aprilie 2025 arată că peste 96% dintre aceste infracțiuni rămân nesoluționate, iar forțele de ordine sunt criticate pentru lipsa unui răspuns coordonat la scară naționaă. In privinta banilor alocati apar intrebarii despre legate de: eficiența, aplicării legii, coordonarea națională, transparența utilizării fondurilor publice. Putem concluziona: Canada investește semnificativ în combaterea urii. Rezultatele însă rămân contestate.
Canada într-un context global al presiunilor asupra bisericilor
Situația din Canada trebuie analizată și într-un context mai larg. În diferite regiuni ale lumii, lăcașurile creștine sunt afectate de conflicte armate, radicalizare ideologică sau regimuri autoritare. În Fâșia Gaza, biserici au fost afectate în contextul confruntărilor dintre Armata Israelului și grupările militante locale. În China, bisericile sunt închise sau supuse controlului strict al Partidul Comunist Chinez. În Europa și America de Nord apar acte de vandalism motivate ideologic (ANTIFA sau LGTBQ). În orientul mijlociu creştinii şi locaşurile lor continue să fie o ţintă principală a fanatismului grupărilor radicale islamiste.
Imaginea globală sugerează o vulnerabilitate a libertății religioase. În acest context, Canada nu este un caz izolat, dar rămâne un studiu relevant despre tensiunea dintre responsabilitate instituțională și protecția drepturilor fundamentale. Situația generală continue să ridice multe semne de întrebare.
Concluzie: Ce urmează pentru Canada?
Canada se află la o răscruce.
Pe de o parte, statul canadian încearcă să repare o nedreptate istorică majoră. Pe de altă parte, Canada trebuie să demonstreze că poate proteja libertatea religioasă a tuturor comunităților sale.Dacă incendiile asupra bisericilor rămân în mare parte nepedepsite, mesajul transmis este periculos.
O societate democratică matură nu poate combate o nedreptate istorică tolerând o altă formă de intoleranță, mai ales cand aceasta este indreptata impotriva unor comunitati fara nici o vina istirica. Pentru Canada, miza este dublă: reconcilierea trecutului și apărarea prezentului.
Fii primul care comentează