Manualul de propagandă se întoarce în școli !

Manualul de propaganda din nou la scoala

Elevii din clasele VI şi IX ar putea avea din nou un manual de propagandă.

Presa din România a prezentat succint, în ultima lună a anului trecut, ca un fapt benefic, posibilă introducere a unui nou manual în învăţământul preuniversitar. Manualul se va numi “Educație și cultură media” şi doreşte să dezvolte “abilități media” și “capacități de a judeca critic”, cu ajutorul cărora copiii să nu cadă pradă fenomenului „Fake News”.

Prezenta lege reglementează introducerea disciplinei «Educaţie şi cultură media» ca disciplină obligatorie, o oră pe săptămână, pentru elevii claselor a VI-a şi, ulterior, elevii claselor a IX-a”, spun iniţiatorii.

 Proiectul de lege a fost propus de deputatul PNL Ovidiu Raeţchi  şi a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, fiind susţinut de 20 de deputaţi de la mai toate partidele (cu precădere PNL și USR). Disciplina ar urma să fie obligatorie iar noua materie să fie predată de profesori de Limba Română, Istorie, Cultură Civică sau Filosofie, care vor fi pregătiţi, în fiecare an, pentru a preda disciplina.

Lucrurile, la prima vedere, nu par a fi foarte alarmante, materia şi-ar propune să educe tinerii pentru a nu cădea în plasa „ştirilor false”. Pare ceva mai degrabă pentru un curs de 2 ore decât o întreagă materie; – verifică din alte surse, – fi atent la alte articole postate pe acelaşi site, – la numărul reclamelor de pe sit. Ce poate fi mai mult? Lucrurile se complică când începem să analizăm proiectul de lege şi motivarea. Citindu-le putem spune celebra fraza, din vrăjitorul din Oz … „we are not în Kansas anymore” şi ne simţim teleportaţi în perioada de glorie a instaurării bolşevismului în România.

Cine decide ce e bine și ce e rău ?

Materia îşi propune de exemplu „formarea unui mecanism critic şi analitic de recepţionare a ştirilor, identificarea manipulărilor informaţiei în beneficiul unor interese extremiste sau antidemocratice”. Adică cum ? E un fel de disciplina a gândirii ? Care să ne înveţe copiii cum să gândească „liber” ? Deci proiectul sugerează ca materia nu se limitează la știri care pun in circulație informații false ci ca ar fi vorba si de conținut. Adică de modul cum sunt interpretate știrile, unele interpretări vor fi declarate „ne-canonice„ altele vor primi ok-ul ca pot fi citite.

 Apoi mai jos citim stupefiaţi „fenomenul «fake news» este un pericol la adresa democraţiei şi poate conduce, de exemplu, la creşterea sentimentelor anti-europene sau xenofobe”. Fake News, în definiţia clasică înseamnă o ştire falsă menită a face cititorul să cumpere ziarul sau să dea click pe articol şi apoi să fie expus la reclama agresivă care să aducă venituri sau alte câştiguri proprietarului sitului sau ziarului. Ştirile false mai pot urmări şi a obţine o reacţie de moment de genul celor experimentate în Referendumul pentru modificarea definiției căsătoriei, când s-a experimentat fake news lui Moise Guran cu „referendumul care îl salva pe Dragnea” sau al lui Cristian Tudor Popescu cu „referendumul care modifică definiţia familiei să excludă familiile monoparentale”.

În general Fake News are efect de moment precum celebra poveste cu „spitalul din Dubai” prin care s-a răspândit în reţelele de socializare poza unei clădiri impozante despre care se spune că ar fi fost un spital construit în Dubai care ar fi costat cât referendumul pentru definirea căsătoriei. În realitate era vorba de planul unui hotel nefinalizat în Quatar care costă mult mai mult.

Un alt Fake News celebru a fost lansat după incendiul de la Colectiv, în mai multe variante ale unor zvonuri care încercau să acrediteze ideea că Patriarhul îi considera pe tinerii care au participat la concertul din clubul Colectiv „satanişti” fără a se aduce nicio dovadă. Fără a se demonstra că această poveste ar fi afectat o singură victimă căreia biserica nu i-ar fi acceptat spovedania/împărtăşania/înmormântarea/parastasul.

În special de la Colectiv s-a lansat Fake News că „nu avem spitale că avem catedrale” în realitate s-a dorit ascunderea faptului că obligaţiile asumate fata de UE au dus la închiderea multor unităţi spitaliceşti şi la reducerea numărului de paturi (urgenta și cronici), România fiind considerată conform euro-stat ca o ţară cu cheltuieli prea mari în sănătate pe mia de locuitori. A fost mai convenabil „corupţia ucide” decât „obligaţiile UE ucid”. În plus problema reală este lipsa personalului care pleacă din țară in U.E. la munca, pentru un salariu mai bun.

Hoțul striga „Hotul„

De remarcat că în general toate fake news de impact au plecat dinspre tabără „progresista”, inclusiv 31 de minciuni în timpul referendumului din 2018. Un alt Fake News din România cultivat de marea majoritate a celor alintaţi cu titulatura de „formatori de opinie„, este ideea ca naţionalişti din România şi în special legionarii, protocroniști, gândirişti şi daciști ar fi susținuți de Kremlin sau de Putin personal. Fără absolut nici o dovadă li se impută că ar fi „filo ruși” și simpatizanți ai lui Putin. Totul se bazează pe o serie de conturi false care activează de anii buni doar pe internet. În viața reală, activitatea grupurilor ante-menționate poate fi ușor urmărită numeroase comemorări pentru cei uciși în închisorile bolșevice, deportați sau morți în războiul cu URSS. N-ar mai trebui menționat ca toate gruparile naționaliste din România sunt unioniste.

 Expunerea de motive a legii este plină de Fake News, după definiţia acceptată în prezentul proiectul de lege Astfel se face afirmaţia că România este ţara cu cel mai mare număr de „analfabeţi funcţionari” din Uniunea Europeană. Sau ca fenomenul de Fake News este generator de „criză” ? Şi ar pune în pericol chiar „democraţia şi siguranţa naţională” ? Se sugerează că în România ne confruntăm cu „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” , nu sunt oferite date statistice nu sunt citate surse. Ascensiunea unor partide izolaţioniste rasiste, antieuropene ar avea legătură cu fake news, iar, nu se precizează unde, când, în ce perioadă nu sunt citate surse.

Însăși Expunerea de motive a proiectul de lege în forma sa actuala nu ar trece filtrul „Știrilor False„ din viitorul manual cerut de actualul proiect.

Procesul legislativ poate fi urmărit  [(AICI)]

PERSOANELE INTERESATE VOR PUTEA TRIMITE OBIECTII

 

Expunere de motive

“Gestionarea informaţiei în societatea contemporană nu mai are un caracter auxiliar – reprezentând doar un hobby pentru orele libere- ci a devenit o provocare centrală pentru noi şi copiii noştri. Există un veritabil bombardament informaţional, menit să influenţeze deciziile în domeniul comercial sau politic, vizând practic alegerile pe care le facem în mod cotidian. în acest context, dezvoltarea unor abilităţi media si a unei capacităţi de a judeca critic, în mod independent, informaţiile primite, nu constituie un element educaţional de specialitate, dedicat doar celor interesaţi de ştiinţele comunicării sau de ştiinţele sociale, ci o provocare de bază pentru fiecare tânăr. Potrivit unor studii recente, România este ţara cu cea mai mare rată de analfabeţi funcţionali din Uniunea Europeană, tinerii nefiind capabili să aplice în viaţa de zi cu zi cunoştinţele dobândite la şcoală. Acest aspect are consecinţe grave şi pe termen lung, inclusiv asupra modului în care funcţionează o societate şi asupra deciziilor de orice natură – politică, economică, socială – pe care le iau cetăţenii.

În plus, dezvoltarea fenomenului “fake news” generează o criză pentru societatea contemporanăşi ameninţă inclusiv buna funcţionare a democraţiilor liberale, cu riscuri asupra securităţii şi siguranţei naţionale. în egală măsură, tendinţa de ascensiune a ideologiilor extremiste reprezintă un fenomen tot mai conturat în anumite zone, chiar si în unele state europene, iar xenofobia, rasismul şi antisemitismul sunt realităţi cu care încă ne confruntăm. Pe fondul unei crize economice, sociale sau politice, si in contextul manipulărilor de tip “fake news”, ideologii toxice precum fascismul sau comunismul pot capata avant. Ascensiunea recentă a partidelor izolaţioniste, rasiste si antieuropene reprezintă o dovadăîn acest sens. De altfel, cele două fenomene pot fi strâns legate: fenomenul fake news” este un pericol la adresa democraţiei şi poate conduce, de exemplu, la creşterea sentimentelor anti-europene sau xenofobe.

În acest context, începând cu ciclul gimnazial, este util ca tinerii să cunoască progresiv noţiuni de bază din teoria comunicării, săînţeleagă care sunt mediile pe care le pot accesa pentru o informare diversă, săîşi formeze un mecanism critic şi analitic de recepţionare a ştirilor, să identifice manipulările informaţiei în beneficiul unor interese extremiste sau antidemocratice, să filtreze unele informaţii care au ca scop final îngrădirea şi ameninţarea unor drepturi fundamentale, săîşi dezvolte capacitatea de a discerne între un “fake news” si un eveniment real/o informaţie adevărată, şi, în egală măsură, să poată identifica şi să respingă argumentat orice formă de retorică xenofobă, rasistă sau antisemită.

Actuala iniţiativă legislativă propune introducerea disciplinei Educaţie şi cultură media, ca disciplină obligatorie de studiu pentru elevii claselor a VI-a (noţiuni media de bază) şi a IX-a(elemente mai complexe). în acest sens, Ministerul Educaţiei va forma un grup de lucru care va include, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai facultăţilor care pregătesc specialişti în domeniu comunicării şi mass-media, organizaţii non-guvernamentale, experţi din domeniu, care vor elabora un plan de formare a profesorilor, un ghid al planului de învăţământ, precum şi metodologia aferentă acestuia, dedicate materiei propuse prin prezenta lege.

Potrivit propunerii legislative, ministerul Educaţiei va pregăti un plan-cadru prin care să asigure, în fiecare an, cursuri de pregătire pentru profesorii din unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal care predau ore de limba romana, istorie, cultură civică sau filosofie pentru a preda disciplina Educaţie şi cultură media, dar şi pentru ca absolvenţii facultăţilor din domeniul comunicării si mass-media,care au urmat modulul psihopedagogie să poată preda disciplina Educaţie şi cultură media, în funcţie de necesarul de cadre didactice al fiecărei unităti şcolare.”

SURSE

Camera Derutaților Deputaților

BP1013/2018

###
 
Dogaru Victor
 

2 Comentarii

2 Trackbacks-uri / Pingbacks-uri

  1. Pericolul unui așa-zis manual de „Fake News” - Justitiarul - revista de investigatiiJustitiarul – revista de investigatii
  2. Facebook reconfirmă: România este cea mai atent monitorizată, se închid conturi pe banda … - Justitiarul - revista de investigatiiJustitiarul – revista de investigatii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*