Comemorarea de la Tâncăbești 2019 – asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu

În data de 30 noiembrie 2019, în pădurea Tâncăbeşti lângă Bucureşti, numeroase grupuri de tineri şi mai puţin tineri aşteaptă începerea unei ceremonii ţinute în memoria lui Corneliu Codreanu. Este doar unul din grupurile care se vor perinda întreaga zi în fata impozantei cruci.

Tâncăbeşti Video

Nu sunt doar cetăţeni romani, aici vin pe 30 noiembrie şi naţionalişti francezi, spanioli, italieni, bulgari, sârbi. Cărţile lui Corneliu Codreanu au fost traduse în numeroase limbi. De la naţionalisti britanici de la British Naţional Party, la patrioţi din Statele Unite sau chiar Ucraina, toţi au auzit de Codreanu. Fiecare grup care vine aici este însoţit de cel puţin un cetăţean străin care a citit despre Codreanu şi a venit să vadă locul unde a fost asasinat „Căpitanul”.

Vezi articolul nostru: Comemorare la Tâncăbeşti pe 30 noiembrie

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, cunoscută în tradiţie ca şi „noaptea de groază a Sf. Andrei”, Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat prin strangulare în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Bucureştiului. Modul ciudat în care cel care era era supranumit „Căpitanul” a fost asasinat împreună cu alţi 13 legionari, cât şi data tragicului eveniment, au întărit convingerea naţionaliştilor români ca moartea lui Corneliu Codreanu a avut un caracter „ritualic”, urmărind tradiţii oculte ale francmasoneriei.

Vezi mai multe amănunte: Ziua în care ”Căpitanul” a fost asasinat

Putina Istorie

Corneliu Codreanu a fost fondatorul a ceea ce mulţi istorici consideră cea mai mai mare mişcare naţionalistă europeană, crescută organic şi nu devenita mişcare de mase abia după câştigarea puterii.

Mişcarea lui Codreanu îşi are originile în curentele naţionaliste şi antisemite autohtone de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, curente susţinute de personalităţi ale acelei perioade precum profesorii A.C. Cuza, Nicolae Iorga, Nicolae Paulescu, Nae Ionescu, aceştia împotrindu-se acordarii de drepturi depline evreilor. Linia fusese începută de generaţia de intelectuali precedenta, precum Dionisie Pop Marțian, Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu sau Vasile Conta, care nu doreau ca evreii recent imigraţi din Austria şi Rusia să fie împământeniti în masă.

Cum a început?

Începutul Mişcării Legionare o regăsim în grevele studenţeşti de după Marea Unire, politicienii au ignorat cu desăvârşire revendicările studenţeşti sau chiar grevele muncitorilor, mai mult au trecut la reprimări extrem de violente. Acesta atitudine va influenţa profund generaţia lui Codreanu, dând naştere uneia din linile doctrinare legionare, anume „antipoliticianismul”.

Fondatorii mişcării legionare erau studenţi la drept, aceştia nu şi-au înregistrat niciodată organizaţia dar au acţionat prin partide şi organizaţii care erau periodic desfiinţate de Guvern. Acestea au fost Gruparea Corneliu Zelea Codreanu, partidul Totul pentru Tara şi Garda de Fier. Guvernul a fost pus nu o dată în ipostaza în care nu ştia care organizaţie trebuie desfiinţată.

După numeroase încercări de a curma creşterea Mişcării, în 1938 regele dictator Carol al II-lea pune la cale arestarea lui Codreanu şi mai apoi asasinarea acestuia. Pretextul a fost o scrisoare adresată de Codreanu lui Nicolae Iorga, care va depune plângere la poliţie. Codreanu este trimis în judecată pentru ultraj adus unui demnitar în exerciţiul funcţiunii. Condamnat iniţial la şase luni de detenţie, Codreanu este ulterior rejudecat cu acuze mult mai grave şi condamnat la zece ani de muncă forţată.

Asasinatul de la Tâncăbeşti

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, Codreanu este omorât împreună cu alţi 13 legionari (Nicadorii şi Decemvirii) de catre jandarmii care îi transportau pe toţi, sub pretextul unei încercări de evadare.

Incidentul a avut loc în pădurea Tâncăbeşti din apropierea Capitalei, din mărturiile ulterioare ale participanţilor reiese că asasinarea celor 14 legionari a fost executarea unui ordin dat de regele Carol al II-lea. Asasinarea are un caracter macabru, legionarii au fost sugrumaţi, mai apoi împușcați, iar ulterior trupurile lor neînsufleţite au fost arse cu acid şi înhumate în incinta fortului 13 Jilava sub o lespede uriaşă din beton.

Asasinarea lui Corneliu Codreanu a dus la dezorganizarea Legiunii, dar paralel şi la o creştere în popularitate fără precedent. Astăzi, dupa 80 de ani, Codreanu şi camarazii săi sunt în continuare comemoraţi, in ciuda tuturor împotrivirilor, in timp ce aproape toţi politicienii contemporani lui Codreanu au fost uitaţi.

Dincolo de granițele României

Faima lui Corneliu Codreanu a depășit de mult granițele României, cartea sa ”Pentru Legionari” fiind tradusă in mai toate limbile europene. Astăzi, din ce in ce mai multi naționaliști europeni sunt interesați de istoria Mișcării Legionare și de modul in care fondatorul ei a fost asasinat.

La Tâncăbeşti – ( 2019 Tâncăbeşti )

***

Related Images: