25 iunie 1949 se dă sentinţa în procesul grupului de rezistenta anticomunistă Spiru Blănaru

Spiru Blănaru

 107 vizualizări

Spiru Blănaru
Spiru Blănaru

25 iunie 1949 este dată sentinţa în procesul grupului de rezistenta anticomunistă din Munții Banatului – Spiru Blănaru

 În urmă cu 71 de ani bunicii actualei clase politice, ai pseudo-elitelor contemporane dar şi ai vașnicilor progresişti care se lupta de faţadă cu „propaganda rusă” tocmai instalaseră o foarte reală “ciuma roşie” în România. În creierii munţilor grupuri răzleţe de partizani naţionalişti întreţineau vie ideea libertăţii, grupul care avea să fie condamnat în ziua de 25 iunie era condus de legendarul Spiru Blănaru.

 Propaganda îndreptată în potriva acestor partizani are elemente similare cu cea îndreptată împotriva patrioţilor şi conservatorilor din ziua de astăzi, cu diferenţa că atunci scopul era suprimarea fizică a rezistenţei. Cei vizaţi erau acuzaţi că sunt fascişti, elemente antisociale şi în slujba unor puterii străine. Populaţia naivă şi dezinformata era aţâţată împotriva împotriva lor printr-o întreagă campanie de manipulare.

 Astfel autoritățile bolşevice de la București au decis punerea în scena unui proces exemplar la Timişoara, cu scopul de a transmite un mesaj de forţa rezistenţei anticomuniste. Ancheta deosebit de dură a suspectilor, a fost coordonată personal de infamul Alexandru Nicolschi (născut Boris Grunberg), subdirector al Direcţiei Generale a Securităţii.

 A fost constituit un prim lot, alcătuit din 12 lideri şi partizani importanţi ai formațiunilor de partizani destructurate în iarna si primăvara anilor 1948-1949.

Procesul Grupului Spiru Blănaru

Din acest grup făceau parte: Spiru Blănaru, Petru Domăşneanu, Aurel Vernichescu, Ion Tănase, Gheorghe Popovici, Teodor Ungureanu, Gheorghe Smultea, Petre Puşchiţă zis Liber, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu, Nicolae Ghimboaşă zis Micluţ, Romulus Mariţescu zis Fert şi Gheorghe Luminosu, cei mai mulţi dintre aceştia necunoscându-se dintre ei.

646x404 - 25 iunie 1949 se dă sentinţa în procesul grupului de rezistenta anticomunistă Spiru Blănaru

Procesul s-a desfăşurat public după un scenariu foarte atent alcătuit şi dublat de o campanie mediatică bine regizata. Procesul a avut loc între 21-25 iunie 1949 la Tribunalul Militar Timişoara, în formulările actului de acuzare, cât și în modul cum a fost prezentat în presa comunistă, s-a pun accentul pe prezentarea inculpaților ca rău-făcători, criminali și jefuitori ai populației și bunurilor săteşti. Evident toate acestea erau făcută pentru discreditarea partizanilor şi a idealurilor pentru care aceştia se scarificaseră.

Autorităţile au organizat manifestaţii “populare” în oraşele şi satele Banatului, unde oamenii muncii ar fi cerut o condamnare exemplară a luptătorilor. Ziarele oficiale au alocat spații considerabile relatărilor procesului și citării numeroaselor telegrame sosite din toată țara, în care se exprima “mânia poporului” și se cerea condamnarea la moarte a partizanilor.

Acțiunea nu s-a bucurat de succesul dorit iar după încheierea acestui “joc operativ”, conducerea comunistă a României a renunțat să mai publice în presă procesele altor grupuri de rezistenţă.

Sentința: Grupul Spiru Blănaru

Prin sentinţa Tribunalul Militar Timişoara nr. 1091, pronunța, la 25 iunie 1949, se decideau pedepsele în procesul intentat membrilor grupării de rezistență anticomunistă din Munții Banatului.

Astfel Cinci dintre lideri erau condamnați la moarte prin împușcare: Spiru Blănaru, Petru Domăşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă zis Mutaşcu, Romulus Mariţescu zis Fert.

Iar: Aurel Vernichescu era condamnat la muncă silnică pe viaţă, Gheorghe Popovici; Teodor Ungureanu, Gheorghe Smultea, Nicolae Ghimboaşă zis Micluţ la 20 de ani muncă silnică, Petre Puşchiţă zis Liber, la 15 ani muncă silnică, Gheorghe Luminosu la 10 ani închisoare corecţională.

Cei condamnaţi la moarte au fost executaţi peste aproape o lună, la Timișoara. Dar aceeaşi soartă aveau să o aibă, în 1950, şi cei condamnaţi la detenţie, aceștia fiind executați sumar, chiar împotriva prevederilor justiţiei comuniste.

Împotriva familiilor partizanilor s-au luat măsuri de o duritate rar întâlnită, mergând de la izolarea socială şi confiscarea averii până la deportarea în Dobrogea.

SURSE:

# Buciumul

Sentinţa în procesul rezistenței armate anticomuniste din Banat

***

Războiul Informațional

 

Related Images:

Citeste si …

Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi
Opinii

Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi

Canada devie cea mai marxista țară de pe pământ şi începe să ardă cărţi, oamenilor li se spune ca totul este in numele „reconcilierii”  Observam cu consternare cum civilizaţia occidentală alunecă spre o formă radicală […]

România s-a oferit sa preia imigranți ilegali pe care nu ii voia nimeni
International

România s-a oferit sa preia imigranți ilegali pe care nu ii voia nimeni

 România s-a oferit să preia imigrați ilegali din Italia pe care nu îi voia nimeni  Aflăm şi noi, nu de la guvernul României, ci de la premierul italian, ca ţara noastră s-a „oferit” să preia […]

ZILELE REZISTENȚEI –  Sâmbăta de Sus 19-21 iulie 2019
Bucuresti

ZILELE REZISTENȚEI – Sâmbăta de Sus 19-21 iulie 2019

ZILELE REZISTENȚEI ANTICOMUNISTE Sâmbăta de Sus , Ediția a 10-a :19-21 iulie 2019  La Mănăstirea Sâmbăta de Sus într-un cadrul mirific în „Tara Făgăraşului” sunt comemoraţi de 25 de ani, în prima duminică după Sf. […]

La Mănăstirea Sâmbăta de Sus au fost comemorați luptătorii anticomunist făgărășeni
Transilvania

La Mănăstirea Sâmbăta de Sus au fost comemorați luptătorii anticomunist făgărășeni

2021: La Mănăstirea Sâmbăta de Sus au fost comemorați luptătorii anticomunist făgărășeni  Şi în 2021 pentru a 26-a oară, cei ce păstrează memoria luptătorilor anticomuniști din Țara Făgărașului, s-au adunat la Crucea Rezistenței de la […]

Si Sorin Grindeanu cere sa renunțăm la „Naționalism”
Incorect politic

Si Sorin Grindeanu cere sa renunțăm la „Naționalism”

Sorin Grindeanu cere si el sa renunțăm la „naționalism” si la orice discurs „populist”. Obsesia naţionalismului sau de ce ţi-e frica de aia nu scapi După preluarea preşedenţiei rotative UE, putem spune că suntem în […]

Circa 1200 de persoane au protestat în  Piața Universității, presa a dezinformat cu neruşinare
Bucuresti

Circa 1200 de persoane au protestat în Piața Universității, presa a dezinformat cu neruşinare

Circa de 1200 persoane au protestat în Piața Universității la protestul părinților, presa a dezinformat cu neruşinare  Circa de 1200 persoane au protestat sâmbătă, 19 septembrie 2020, în Piaţa Universităţii, faţă de obligativitatea purtării măştii […]

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*