Comemorarea din 2022 de la troița din Pădurea Tâncabești
Astăzi în pădurea Tâncabești, de lingă Bucureşti la locul unde a fost asasinat mişeleşte, din ordinul regelui dictator Carol al II, Corneliu Zelea Codreanu împreuna cu 13 camarazi a avut loc o ceremonie. Naţionalişti din România şi alte ţării au ţinut o slujbă religioasă în fata troiţei ridicată în memoria legionarilor asasinaţi aici în noaptea Sfântului Andrei 1938.
În acest an la ceremonia religioasă au participat mai multe grupări naţionaliste din, România dar şi din: Franţa, Bulgaria, Cehia. Dintre Grupările din România i-am remarcat pe membrii şi voluntari de la Fundaţia Ogoranu, Fundaţia Gogu Puiu , Haiduci Dobrogei, Asociaţiei Noua Dreapta ,Asociaţia Noi, Frăţia Ortodoxă, Cruciada Romanismului, asociația Valeriu Gafencu şi Asociaţia Piața Universităţii 2012.
Au luat cuvântul: Florin Dobrescu secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, Coriolan Baciu preşedintele Fundaţiei Ogoranu, Pierre Marie Bonneau din partea Partidului Naţionalist Francez, Plamen Dimitrov din partea naționaliștilor bulgari si Alexandru Balcu din partea Asociaţiei Noua Dreapta.
Un sobor de preoți au oficiat slujba de pomenire a celor legionari 14 asasinați violent în acel loc.
Asasinatele din pădurea Tâncabești
Corneliu Codreanu a fost asasinat în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, împreună cu alţi 13 fruntași legionari la ordinul regelui Carol al II. Asasinatul a fost lipsit de orice raţionament, Corneliu Codreanu se afla în custodia autorităţilor în urma unui proces înscenat, iar acesta desfiinţase partidul mişcării şi recomandase camarazilor săi să se supună ordinii legale.
Cei comemoraţi astăzi au fost ucişi în 1938 în dubele jandarmeriei care îi transporta din închisoarea Râmnicul Sărat la Jilava. Aceștia au fost strangulaţi, în dreptul Pădurii Tâncabești, trupurile lor fiind apoi împuşcate în spate spre a simula o încercare de evadare. Cei astfel uciși au fost îngropaţi în graba într-o groapă comună, iar peste corpurile lor s-a turnat vitriol.
Ulterior locul îngropării a fost acoperiţi cu o placă imensă de beton, acest ultim act nebunesc ne arată gradul de paranoia la care ajunsese regimul carlist.
Deznodământul
În noiembrie 1940 cei 14, au fost deshumaţi și înmormântaţi cu onoruri într-un mausoleu la Casa Verde, în Bucureşti Noi.
În 1948, comuniștii au sustras într-o noapte sicriele, ascunzându-le în locuri rămase până azi necunoscute. Adepții şi simpatizanţii Mișcării Legionare aveau să fie aruncate în închisori până în 1964 şi ţinuţi sub atentă supraveghere până în decembrie 1989.
După 1989, mai exact în noiembrie 1993, supraviețuitorii mișcării, împreună cu tineri simpatizanți ai, reuniți sub egida Fundației Buna Vestire și Partidului Totul pentru Țară (Pentru Patrie), au marcat locul asasinării de la Tâncăbești cu o cruce, inaugurând tradiția comemorărilor din preajma zilei de 30 noiembrie, care se desfășoară fără întrerupere până azi.
Dupa 2015
Începând din 2015, promovarea în public a doctrinei și simbolurilor legionare a fost interzisă prin Legea 217/2015, ca urmare a presiunii anumitor cercuri, grupate în jurul Institutului Elie Wiesel.
Împotriva memoriei lui Corneliu Zelea Codreanu s-a purtat un adevărat război, război care s-a întins pe parcursul a toate regimurile totalitare prin care a trecut România. Cu toate acestea astăzi la aproape 100 de ani de la întemeierea Mişcării Legionare mulţi tineri devin interesați sau chiar fascinați de personalitate lui Corneliu Codreanu. Paralel marea majoritate a contemporanilor săi au căzut în uitare.
Ar mai fi de amintit ca mişcarea legionară a fost singură mişcare naţionalistă interbelica care s-a dezvoltat şi crescut aflându-se permanent în opoziţie. În contrast toate mişcările de dreapta importante din occident au crescut doar după ce au ajuns la putere.
Fii primul care comentează