Călin Georgescu și „Marxiștii Culturali” din Piata Universității, o confruntare intre doua lumii.
La 34 de ani de la apariția FSN, la alegerile prezidențiale din România ajung doi candidați care nu au nicio legătură cu această structură: Călin Georgescu și Elena Lasconi. Despre amândoi știm că și-au luat bacalaureatul pe bune și că și-ar fii construit o carieră fără „pile”.
Cu toate acestea, în Piața Universității, la 33 de ani de când Ion Iliescu chema minerii să „liniștească legionarii”, alți tineri ies să protesteze împotriva „legionarilor”. Aceștia cer demisia lui Călin Georgescu („Jos C.G.” –sic-? ) și îi urează ironic „să aibă un Crăciun ca Nicolae Ceaușescu”.
Este vorba de scoatere detaşamentelor de marxişti care vor să facă legea …
Asistăm, de fapt, la mobilizarea unor grupuri organizate, care încearcă să impună propriile agende. Toți candidații care au pierdut alegerile au recunoscut până acum corectitudinea procesului electoral, mulțumind alegătorilor și celor implicați în desfășurare procesului. În acest context, împotriva cui protestează acești oameni? „Împotriva democrației”?
Presa a relatat că „au ieșit studenți” în stradă, dar imaginile publicate arată clar că participanții nu erau studenți autentici. Mai mult, există indicii rezonabile că unii dintre cei care au ieșit inițial nici măcar nu sunt originari din România.
Nu este prima manipulare de acest gen
Acest tip de manipulare nu este o noutate. Un scenariu similar a fost pus în scenă la alegerile prezidențiale din 2000, când în turul doi s-au confruntat Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Presa a dus o campanie furibundă, sugerând că, dacă Vadim ar fi câștigat, ar fi „împușcat ungurii pe stadioane”.
Ulterior, mai mulţi jurnalişti şi politologi au admis că nu ar fi existat un asemenea scenariu dacă Corneliu Vădim Tudor ar fi câştigat alegerile.
După 1990, poporul român nu a votat decât ce i-a indicat presa, sub pretextul scenariului „votează răul mai mic”. În 1990, Ion Iliescu era „energicul salvator”, iar Ion Rațiu era „ramolitul” care „voia să-și ia proprietățile înapoi”. În 2009, Mircea Geoană era „prostănacul rusofil”. De-a lungul anilor, am fost martori ai unei prese care a manipulat constant opinia publică.
Astăzi, alegerea lui Ion Rațiu din 1990 este văzută ca o oportunitate ratată. Mircea Geoană, „putinistul”, a ajuns ani buni șef adjunct la NATO, iar Emil Constantinescu, „luptătorul împotriva sistemului”, s-a retras dezamăgit, declarând că a fost „înfrânt de sistem”.
Călin Georgescu și manipularea presei
Același tip de presă, cu vechile tactici de manipulare, își face apariția și astăzi. Alte trusturi de presa încearcă astăzi vechi strategii de manipulare scoase de la naftalina anilor 90 când un anume Cristian Tudor Popescu justifica acţiune violentă a minerilor:
“Ceea ce s-a întâmplat a doua zi în București, începând cu primele ore ale dimineții, a fost o reacție tot atât de inevitabilă; spirala violenței, odată inițiată, urcă întruna.”
Sus numitul scria pe facebook la aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2024:
„În seara zilei de 24 noiembrie 2024 a început invadarea României de către Rusia”
Dar cum va manipula presa opinia publică împotriva lui Călin Georgescu? Acesta nu este nici Marian Vanghelie, nici Șerban Mihăilescu, nici Gigi Becali. Nu poate fi acuzat că nu știe să scrie sau să citească, că și-a luat bacalaureatul la 50 de ani sau că și-a plagiat doctoratul.
Călin Georgescu este inginer, doctor în pedologie, expert în dezvoltare durabilă, profesor universitar și vorbitor fluent de trei limbi străine. A ocupat funcții importante în cadrul ONU și în organizații internaționale de prestigiu.
Calin Georgescu a deţinut funcția de raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile, președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma, director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite din Geneva și Vaduz (2015–2016).
O nouă „mineriadă”?
Se vehiculează deja două scenarii de discreditare: Călin Georgescu „legionar” și Călin Georgescu „omul rușilor”. Deși aceste acuzații se exclud reciproc, incultura predominantă ar putea permite utilizarea ambelor, generând eticheta absurdă de „legionar pro-rus”.
Tineri și mai puțin tineri, insuficient informați, sunt incitați împotriva unui om venit din diaspora, care nu a fost implicat în scandaluri financiare, de corupție sau plagiat. Campania electorală se anunță a fi plină de manipulări, iar rolul grupurilor adunate in Piața Universității, care scandează „Jos Călin Georgescu”, rămâne de urmărit. La fel de interesant va fi să vedem dacă „refugiații ucraineni” nu vor încerca să „maidanizeze” situația.
***
Fii primul care comentează