O avalanșă de acuzații nefondate vor sa pună la zid mişcarea anti-vaccin.

Dezbaterea pro și contra vaccinare continuă să genereze multă încordare, născând false acuzații şi false etichetări despre cei care se află pe partea opusă a baricadei. Din păcate cele mai grave acuzații vin din partea celor pro vaccinare care își acuză oponenții de orice, de la retardare mintală la trolling în favoarea Rusiei. Totodată observăm ca în această zonă, care se auto-etichetează ca „rațională” sunt propagate o serie de mituri false, pseudo-științifice, precum acela că vaccinul este „singurul răspunzător de eradicarea unor boli”!

Câteva date de reținut despre vaccinuri şi eradicarea bolilor

Vaccinarea se vrea a fi o măsură profilactică de prevenire a bolilor, care uneori funcționează dar alteori nu, producând câteodată reacții adverse grave. Totuși, nu este singura, banalul spălat pe mâini fiind prima și cea mai importantă metodă de prevenție.

Spălatul pe mâini

Ignaz Philipp Semmelweis a fost un doctor maghiar cu origini germane care a trăit între anii 1818 şi 1865. El este ”părintele” spălatului pe mâini căci până la el doctorii care veneau de la sala de disecții, unde analizau cadavre, intrau direct în sala de operație (eventual se ștergeau doar puțin pe mâini să nu fie prea unsuroși de la cadavre).

În anul 1846 a fost angajat la maternitatea Spitalului General din Viena, aici începând să studieze rata destul de mare a decesului la bebeluși din cauza febrei, la scurt timp după naștere. Rata de 10% a mortalității era atât de evidentă încât mamele începuseră să nască acasă şi declarau că au născut spontan. Doctorul Semmelweis a observat că la una din maternități unde rata decesului la bebeluși era mai mare, cei care ajutau la naștere erau studenți la medicină care practicau şi autopsii pe cadavre. La o altă maternitate femeile nu erau ajutate să nască de studenți ci de moașe dar rata decesului era tot mare.

O primă măsură profilactică

 Deoarece în acea perioadă era ridiculizată „teoria microbilor”, el a concluzionat că studenții care au făcut autopsii preluau pe mâini de la cadavre particule microscopice, în descompunere, cu care îmbolnăvesc copiii. După ce a făcut cercetări a concluzionat că hipocloritul de calciu îndepărtează cel mai bine urmele şi mirosul de cadavru în putrefacție de pe mâini. Prin urmare a recomandat studenților înainte de a intra în contact cu mamele care urmau să nască sau cu bebeluși să își spele bine mâinile cu această substanță. Rata mortalității a scăzut cu 90% în prima clinică şi la fel s-a întâmplat după ce s-a introdus aceeași practică şi la clinică a doua.

Ca urmare a acestei descoperiri Semmelweis a fost obligat să demisioneze, ridiculizat de comunitatea științifică şi obligat să părăsească Viena. A suferit căderi nervoase şi depresie fiind exclus practic din comunitatea științifică. A murit la vârsta de 47 de ani în condiții care nu sunt pe deplin elucidate.

Astăzi toți ne spălăm mâinile periodic dar la vremea respectivă nici măcar doctorii nu făceau asta. Nu a fost singura grava eroare a medicinei nu cu mult timp in urma doctori prescriau tigari la femeile însărcinate, radium in diverse afecțiuni sau considerau scorbutul ca o boala infecțioasă.

Antibioticele

Gerhard Domagk a fost cel care a conceput în anii `30 o substanță pentru uz intern, care să distrugă microbii. El a descoperit substanța sulfonamidochrysoidine şi şi-a tratat propria fiică salvând-o de la amputarea unei mâini. Medicamentul l-a comercializat sub numele de Prontosil. Pentru această descoperire Gerhard Domagk a primit premiul Nobel.

Penicilina a fost descoperită de un scoțian pe nume Alexander Fleming în 1927 dar a durat circa 10 ani până când să devină un medicament cu răspândire largă. Penicilina a fost descoperită accidental, Fleming, un savant deja cunoscut, a plecat în vacanță şi a lăsat în laborator două culturi de streptococi. La întoarcere a găsit că una din culturile sale fusese colonizată de o specie de mucegai şi că bacteriile din jurul mucegaiului muriseră. Astfel după cercetări amănunțite a descoperit că mucegaiul produsese o substanță bactericidă care putea fi sintetizată. Rezultatul a fost penicilina. Studiile sale s-au publicat abia în 1929. Penicilina a început să fie produsă în 1944 după atacul de la Pearl Harbor, fiind destinată în principal soldaților răniți.

Vitaminele

Casimir Funk (1884 – 1967) a inventat în 1912 conceptul de vitamine, după ce a citit un studiu care concluziona că cei care mâncau orez brun aveau un risc scăzut să facă „deficiența de tiamină” (adică vitamina B1). Linus Pauling a fost printre primi oameni de știință care a subliniat importanța terapiei cu vitamine şi în special a vitaminei C.

 Astăzi folosirea vitaminelor este pe cale să fie recunoscută oficial ca profilactică în prevenirea a numeroase boli, începând cu banala răceală.

Miturile vaccinului

Eu personal am auzit şi am citit „mitul vaccinist” conform căruia vaccinul singur ar fi eradicat numeroase boli. Trebuie menționat că niciun organism internațional sau național de nicăieri nu susține o asemenea aberație.

Există în dezbaterile filosofice şi științifice uzanța să nu fie folosiți niciodată termeni categorici de genul „nu poate exista nici măcar un singur caz”, deoarece o singură excepție îți poate distruge tot argumentul. Orice om de știință știe că cele mai cunoscute legi şi fenomene au excepțiile lor (de exemplu legea gravitației sau teoria relativității). Argumentul aruncat cu țâfnă „nu există niciun singur caz” în care vaccinul sa creeze efecte adverse sau să nu dea rezultatul așteptat, este omniprezent. Şi totuși, în ciuda acestor argumente există sute de cazuri în care s-a ajuns la complicații sau chiar la deces din cauza vaccinării. Canalul de Youtube Vaxxed  prezintă sute de asemenea cazuri inclusiv de copii care au intrat în convulsii, comă şi au decedat ca urmare a reacției alergice la un vaccin. Oricare din aceste filme poate demonta o întreagă polologhie cu „nu există niciun singur caz”.

În era informației, formulări de genul „vaccinul singur a eradicat numeroase boli” sau „nu există niciun caz care să demonstreze că vaccinul ar avea efecte nedorite” sunt complet false și nu ajută cu nimic dezbaterea.

Ad Hominem

S-a ajuns şi la etichetări de tristă amintire ale celor care au ajuns la alte concluzii, fără a exista o bază științifică. Cei aflați pe baricada anti-vaccin sunt catalogați că proști, inculți şi needucați.

Cine sunt mamele care nu își vaccinează copii?

Această problemă a fost pusă în Statele Unite unde s-a observat o scădere semnificativă în ultimii ani a ratei vaccinării. Inițial s-a crezut că este vorba de lipsa accesul la serviciile medicale. Această idee a fost principala teorie referitoare la copiii nevaccinați pe parcursul anilor `80-`90. Dar pe măsură ce serviciile medicale au devenit mai complexe şi chiar informatizate s-a descoperit că numărul celor nevaccinați crește în loc să scadă.

 Astfel, un studiu din 2004 efectuat pe cca 252 000 de copii arată că cei care aveau schema de vaccinare incompletă erau preponderent copii de culoare, cu mame tinere sau foarte tinere, care nu erau căsătorite şi nu aveau studiile încheiate. De asemenea s-a constatat că acești copii trăiau într-un mediu la limita sărăciei şi prin urmare nu aveau acces la servicii medicale.

Surprize … Surprize …

Socul studiului au fost informaţiile despre mamele care nu îşi vaccinează deloc copii (inclusiv cele care refuzau explicit vaccinarea). Studiul a stabilit că acestea sunt femei albe, căsătorite, cu studii universitare şi venituri anuale de peste 75.000 de dolari.

Întreaga schemă, care la noi abia acum este pusă cap la cap de cei pro vaccinare, printr-o așa-zisă „informare”, a fost aruncată în aer în Statele Unite. Studiul a arătat că părinții copiilor care refuzaseră vaccinarea erau îngrijorați cu privire la siguranța vaccinurilor iar doctorii aveau doar o mică influență asupra lor în această problemă. Nicidecum studiul n-a arătat o proastă informare.

Studiul a aratat ca parintii ati-vaccin din Statele Unite: „expressed concerns regarding the safety of vaccines and indicated that medical doctors have little influence over vaccination decisions for their children”. Adică aceşti părinţi „şi-au arătat îngrijorarea cu privire la siguranţa vaccinurilor iar doctori aveau o mică influenţă asupra lor în această problemă”.

Superficialitate la pro-vaccinisti

Ideea că „ăia sunt proști de mor” nu se încadrează aici, răspunsul tipic al unui astfel de părinte din Statele Unite pare să fie „I’ve read too many books about autism” adică „am citit prea multe cărți despre autism”. Nicidecum credințele religioase sau alte argumente invocate de „bravii jurnaliști”.

Lucrurile sunt asemănătoare şi la noi, deoarece sunt mulți care se opun vaccinării de profesie: avocați, doctori, nutriționiști, ingineri, arhitecți, chimiști, actori, ziariști, realizatori de televiziune (ca să enumeră doar câțiva din cei care au fost prezenți la comisiile parlamentare când s-a oprit proiectul vaccinării obligatorii). Eu n-am văzut în tabăra anti-vaccinare oameni încuiați la cap, care să nu aiba argumente inteligente!

Spre deosebire de Statele Unite, unde există câteva grupuri religioase care se opun asistenței medicale şi anumitor practici medicale, la noi nu există așa ceva. La noi, ca şi în SUA, neîncrederea în sistemul sanitar şi în special în programele guvernamentale de vaccinare reprezintă factorul determinant și care este în creștere.

Propaganda rusă

O altă acuzație total neîntemeiată este legată de includerea antivaccinistilor alături de fundamentaliști religioși şi pro-putiniști! Lucru aberant deoarece mișcarea anti-vaccin a apărut şi s-a dezvoltat în Statele Unite pe fondul neîncrederii în sistemul medical american, care nu este, precum s-ar crede, „cel mai bun din lume”. Mișcarea s-a dezvoltat şi a crescut în Statele Unite de la sfârșitul anilor `80.

Rușii nu au avut nicio influență, mișcarea formându-se şi consolidându-se singură. Un studiu CNN arată că doar recent trolii ruși au influențat prin rețelele de socializare din US, indivizii din cele două tabere (pro şi anti vaccin). Motivul pare a fi impulsionarea dezbaterii legate de vaccin în USA între anii 2014 – 2017, dar scopul nu este încă elucidat complet.

În România, tabăra pro vaccin pare a fi cea mai imatură deoarece prezintă date statistice din perioada în care mulți nu se spălau pe mâini, nu erau încă cunoscute antibioticele şi nici beneficiile profilactice ale vitaminelor. Apoi încearcă să convingă că vaccinul singur a eradicat toate bolile! Dacă nu reușesc, își jignesc opozanții făcându-i proști şi needucați, iar dacă nimic nu funcționează pretind că opozanți vaccinului ar fi spioni ruși.

Jalnică abordare!

Acesta este nivelul dezbaterilor la momentul când a fost scris acest articol.

SURSE:

NPR

Doctorul Ignaz Philipp Semmelweis

Studiul cu Mamele:

• NCBI

varianta oficiala

• Articolul de presa

Chicagomag

• Studiul in Format Electronic

Mamele vaccin PDF

Studiul CCN

CCN studiu despre vaccin si propaganda rusa

***

Războiul informațional

Related Images: