Simpozionului Internaţional Experimentul Piteşti ediţia a XIX-a, reeducarea prin tortură

 În perioada 27-29 septembrie a avut loc la Piteşti ediţia a XIX-a simpozionului internaţional experimentul Piteşti.

Simpozionul este organizat de:

Fundaţia Culturală MEMORIA – Filiala Argeş;

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România;

Muzeul Judeţean Argeş;

Primăria Piteşti;

Fundația Română pentru Democrație, Bucureşti;

Institutul pentru Studiul Arhivelor, Chișinău;

Institutul și Biblioteca Română, Freiburg, Germania;

Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria”,

Univ. Chișinău, Republica Moldova;

Centrul de Cercetări Istorice,Cernăuți (Ucraina).

Ediţia a XIX-a a Simpozionului Experimentul Pitești

Dacă acum câţiva ani micuţul accelerat care pleacă din Bucureşti în direcţia Piteşti era aproape plin de foşti deţinuţi trecuţi prin experiment, anul acesta trenul a fost aproape gol. Din Piteşti a participat doar domnul Sergiu Rizescu, trecut prin închisoarea Piteşti, supravieţuitorii trecuţi prin perioada dură a experimentului precum George Cusa şi Tache Rodas nu au mai participat din cauza vârstei înaintate.

Dacă la începuturile simpozionului acesta se concentra strict pe fenomenul închisorilor, de câteva ediţii caracterul pur ştiinţific a fost abandonat, făcând loc unui caracter de uniune naţională accesibil unui public mult mai larg. Au fost invitaţi la ultimele ediţii români din Basarabia, Trasnistria, Ucraina, Germania, Statele Unite.

Deschiderea Simpozionului a avut loc în sala Filarmonicii din Piteşti, unde a avut loc un program artistic, apoi s-a vizitat fostul penitenciar, dupa care lucrările simpozionului s-au desfăşurat în sala de conferinţe a muzeului Argeş.

 În ultima zi a avut loc o excursie de documentare la Mănăstirea Căldăruşani, loc în care a fost stabilit domiciliul forţat al preoţilor greco-catolici.

Noutăți de la Simpozion

Pe parcursul celor 3 zile am avut ocazia să aflăm, printre multe altele, despre faptele frumoase de rezistenţă culturală a românilor din Trasnistria şi Cernăuţi.

Totodată, am aflat şi fapte regretabile, precum că Biblioteca Română din Freiburg, Germania nu este susţinută nici de Guvernul României nici de autorităţile germane. Biblioteca Română din Freiburg nu are destule fonduri să treacă la digitalizarea uriaşei arhive pe care o are.

Am mai aflat şi trista relatare a domnului Alexei Memei, patriot din Trasnistria mutat în Republica Moldova, căruia statul Român îi refuza cetăţenia, deşi a făcut demersuri până la preşedintele Iohannis. Domnul Memei este autorul fabuloasei lucrări „Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940) şi RSSM (1944-1947)”, singura lucrare pe acest subiect. Etnic român născut în comună Mălăieşti din stânga Nistrului, într-un teritoriu care ar trebui să aparţină Republicii Moldova, domnul Memei a descoperit că are mai puţine drepturi decât ucrainenii, găgăuzii, ruşii şi evreii din sudul Ucrainei. Astfel, locuitori din Buceac, indiferent de etnie, pot obţine cetăţenia română mai uşor decât un etnic român din auto-proclamata republica Trasnistreană care nu este recunoscută de nimeni.

Experimentul Piteşti – o noua interpretare

Experimentul Piteşti este încă puţin cunoscut, după o activitate publicistică îndelungată a supravieţuitorilor, conferinţe, documentare, experimentul ajunge să fie relativ cunoscut. Oamenii au auzit de denumirea „Experimentul Piteşti”, deşi majoritatea nu cunosc la ce se referă. Acesta este momentul în care intervine o manipulare fără precedent, nu se doreşte să se spună cine erau victimele şi cine au fost torţionarii. Nimeni nu vrea să spună că o mare parte dintre deţinuţi au fost legionari, nu se doreşte să se spună că experimentul a fost coordonat din afara ţării. Se doreşte să se introducă un „cal troian” în istoria Experimentului Piteşti, anume ca „românii au torturat români”.

Victima agresiunii este acuzată că s-a bătut singură, un ciudat sincretism este introdus, nu există vinovaţi, nu există responsabilitate, mai apoi este introdusă o poveste „multiculturală”, victimele nu mai sunt nici măcar români şi creştini, ci diverse etnii şi religii, totul bazat pe cazuri particulare (a existat un musulman, doi evrei, un protestant). Excepţiile devin regulă, prin urmare contextul se pierde, iar scopul real devine imposibil de înţeles.

Adevărul este treptat ocultat

Chiar şi simpozionul „Experimentul Piteşti” aflat la a 19-a ediţie este practic necunoscut, acest fapt se datorează caracterului echilibrat al lucrărilor simpozionului. Evenimente de acest gen sunt trecute sub tăcere, însă în schimb încep să fie promovate evenimente care promovează viziuni „alternative” despre Experimentul Piteşti dar şi despre tot ce înseamnă închisorile comuniste. O nouă istorie „corect politică” începe treptat să se scrie despre fenomenul penitenciarelor, o istorie din care nu mai ai cum să ajungi la nişte concluzii corecte.

Simpozionul publică anual un volum cu lucrările susţinute anul precedent, volum care poate fi procurat prin intermediul fundaţiei Memoria Piteşti.

SURSE:

epitesti.ro

Experimentul Pitesti – o noua editie

***

Razboiulinformational

Related Images: