Primarul Timișoarei: Dominic Fritz – un balon de săpun. Explicăm întreaga manipulare! Domniile Fanariote
Pe 25 iulie 2020, Dominic Fritz simţea nevoia să răspundă unui biet consilier PNL care se întreba dacă “există un oraș normal în lume” (precum Timişoara) care ar vota pe cineva care a venit ”doar în vizită”. Ca în zicala „prostul dacă nu e și fudul parcă nu e prost destul”, domnul Fritz purcede a demonstra ce suspecta toată lumea, anume că are în spate o carieră construită artificial.
Dominic Fritz îşi prezintă CV
În mod normal nu răspund la atacurile astea, ele fiind doar reacția firească a unui sistem speriat de cineva ca mine, care nu a gustat salamul otrăvit al nepotismului și e un om liber. Dar veți auzi din ce în ce mai multe dezinformări și cred că e important să știm cu toții care sunt faptele.
2003-2004
Am venit în ”vizită” când am lucrat, în 2003-2004, timp de un an, ca voluntar la o casă de copii din Freidorf. Fiecare cuvânt pe care îl rostesc în limba română l-am învățat în Timișoara.
2005-2006
Sau când am lucrat ca stagiar, în 2006, timp de 6 luni la Fundația Pentru Voi, unde am înființat primul program de mentorat pentru persoane cu dizabilități intelectuale din România, premiat ulterior la PR Award și la Gală Oameni pentru Oameni.
2012
Am venit în ”vizită” când am fondat Timișoara Gospel Project în 2005 și Asociația Culturală TGP în 2012, cu care am strâns zeci de mii de euro pentru Centrul de Îngrijire Paliativă din Timișoara, iar mii de timișoreni au participat la proiectele noastre în ultimii 15 ani, fie pe scenă, fie ca spectatori.
2014
Am venit în 2014 când, la a 10-a ediție Timișoara Gospel Project, viceprimarul Timișoarei mi-a înmânat pe scena Filarmonicii Diploma de Excelență a orașului ”pentru implicarea în activitatea culturală ș i socială a comunității și pentru contribuția deosebită la diversificarea spectrului cultural”.
2015
Am venit în ”vizită” în 2015 când mi-am cumpărat din banii mei primul și singurul apartament pe care îl dețin în lumea asta, în cartierul Iosefin. Îmi plătesc taxele și impozitele în Timișoara ca orice alt proprietar timișorean.
Am venit când am fost naș de botez la copiii tinerilor cu care lucrasem la casa de copii, când i-am ajutat să găsească joburi și locuințe după ce au plecat din instituție, am venit când s-au căsătorit și când a trebuit să-l înmormântez pe unul dintre ei.
2017 …
Am venit în ”vizită” când m-am alăturat protestelor pro-justiție în 2017 și am vorbit în fața a 30.000 timișoreni despre viziunea unei revoluții a bunei guvernări.
La fel cum o fac milioane de români, și eu am trăit o viață între două case, poate și între două lumi. Și sunt tare recunoscător că am avut șansa să văd din lumea asta mai mult decât grădina proprie.
Adevărat este că în cei 15 ani în care mi-am petrecut aproape fiecare concediu și timp liber construind punți în Timișoara, nu am câștigat niciun singur ban aici. Trist este că tocmai în politică, care ar trebui să fie strict în slujba oamenilor, încă există oameni care nu înțeleg acest fel de a munci (!) pentru comunitate.
Dominic Fritz – un CV Construit
Urmărind cu mare atenţie CV-ul domnului Dominic Fritz, observăm că acesta are o „carieră” construită cu mare atenţie. Astfel, conform paginii dominicprimar.ro, domnul Fritz a fost beneficiarul unei burse oferite de Parlamentul Germaniei, mai apoi a ajuns la Timişoara ca “voluntar”, unde a făcut un an de voluntariat la o casă de copii. Tânărul Fritz şi-a dat bacalaureatul la o şcoală a iezuiţilor, ordin monastic cunoscut pentru implicările sale în spionaj.
În 2009 a ocupat un post de consilier în cadrul Agenției Germane pentru Cooperare Internațională (GIZ – Gesellschaft für internaţionale Zusammenarbeit). Între 2016-2019, a fost șeful de cabinet al fostului Președinte Köhler, rol în care a fost responsabil pentru planificarea strategică a activităților fostului președinte.
În rest, a avut numeroase activităţi de voluntariat, care sunt recunoscute în zona serviciilor secrete ca fiind “acoperirea perfectă”.
Domnul Dominic Fritz este ca “scos din cutie”, însă cariera sa nu este construită într-un mod natural. El şi-a făcut educația cu ajutorul unei burse de la statul german, iar mai apoi a căpătat „experientă” in administrație ca șef de cabinet al fostului președinte Köhler. Pentru ca CV-ul său să fie perfect, totul se încheie cu o lungă listă de voluntariat pe la diverse ONG-uri, mai mult sau mai puțin germane.
Germanul-Evreu Dominic Fritz
Prestigiosul jurnal german Süddeutsche Zeitung ne precizează o informaţie pierdută printre rânduri… anume că la Timişoara a câştigat alegerile un primar cu rădăcini germane şi evreiești. Şi uite așa aflăm un lucru pe care domnul Dominic Samuel Fritz nu l-a precizat în campanie, cum nu a precizat nici că îl cheamă și Samuel. Nu putem să nu ne întrebam ce altceva nu a precizat germanul-evreu Samuel? Posibil apartenenţa la un serviciu secret?
Samuel – Președintele României
Dar ultima și cea mai urată manipulare din preajma noului primar este „legenda” că domnul Samuel va ajunge viitorul “preşedinte al României”. Povestea a fost lansată la apă într-o emisiune a jurnalistului Tudor Barbu. În respectiva emisiune a intervenit un telespectator octogenar din Harghita care ne-a fost prezentat ca cel care ar fi “prezis” că Klaus Iohannis va ajunge preşedintele României, aceasta a pronosticat că actualul primar al oraşului de pe Bega va fi viitorul preşedinte al României.
Idioţenia a fost rapid preluată de trusturile marxist-progresiste, în frunte cu Digi24, care au început să aplaude ca focile de la circ posibila instaurare a unei stăpâniri pe model fanariot.
Constituţia şi legile ţării zic altceva
Cu toţii ar trebui să ne amintim de scandalul uriaş izbucnit în jurul ipotezei că fostul preşedinte american Barack Hussein Obama nu s-ar fi născut în Statele Unite. „Ce importanţă are?”, ar spune progresiştii noştri. Păi are, deoarece în majoritatea statelor independente şi suverane un om care nu s-a născut în ţara respectivă, nu are cetăţenie sau este şi supusul unui stat străin, nu poate candida la funcţia de preşedinte.
În Constituţia Românie există două astfel de precizări, una la articolul 37 şi alta la articolul 16:
Art. 37 – Dreptul de a fi ales
Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
https://www.constitutiaromaniei.ro/art-37-dreptul-de-a-fi-ales/
Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
https://www.constitutiaromaniei.ro/art-16-egalitatea-in-drepturi/
Poate un cetăţean german să devină Preşedintele României?
Răspunsul scurt la această problemă este NU, cetăţenii Uniuni Europene au dreptul să candideze doar pentru funcții din administraţia publică locală. Problema dacă un candidat cu dublă cetăţenie poate fi ales că preşedinte este un pic mai întortocheată, dar răspunsul este în final tot NU.
Pentru a putea candida la funcţia de preşedinte, un candidat trebuie să fie mai întâi cetăţean român, pentru validarea mandatului de preşedinte al României candidatul trebuie să depună un jurământ de fidelitate faţă de poporul român. Dacă un potenţial candidat ar dori să participe la campania electorală pentru ocuparea funcţiei de Preşedinte al României, acesta ar trebui mai întâi să facă dovadă că are cetăţenia română. Dacă un cetăţean român cu dubla cetăţenie ar câştiga alegerile, în calitatea sa de Preşedinte al României şi Comandant Suprem al Armatei acesta ar trebui să depună un jurământ de fidelitate exclusivă faţă de România, dubla cetăţenie ar duce la invalidarea jurământului.
De ce Dominic Fritz nu poate fi preşedintele României?
Dominic Fritz nu a devenit cetăţean român dintr-un motiv foarte simplu: legea germană descurajează dubla cetăţenie, în principiu este necesar acceptul Beibehaltungsgenehmigung sau al BBG. Cetăţenia Română nu se obţine peste noapte, în general este vorba de o perioadă de la 4-5 ani în sus, există persoane venite, ce-i drept din orientul apropiat, care trăiesc în mijlocul nostru de peste 15-20 de ani şi nu au primit cetăţenia romană.
Apoi, a fi cetăţean german implică obligaţia de a fi fidel exclusiv statului german, iar în momentul în care Dominic Fritz ar depune jurământul ca preşedinte al României el s-ar face vinovat de trădare şi aici, dar şi în Germania. Practic, a doua zi şi după depunerea jurământului, acesta ar putea fi pus sub învinuire pentru înaltă trădare, iar dovada ar fi cetăţenia sa germană şi obligaţiile care decurg din Constituţia Federaţiei Germane pentru cetăţenii săi (adică fidelitatea faţă de Germania).
Este o scăpare uriaşă că în Constituţia României nu se precizează că şeful statului trebuie să fie născut în România, cum este cazul în Statele Unite.
O Uriașă manipulare
Oricum, povestea cu Dominic Fritz preşedintele României este o manipulare uriaşă, una care a început în urmă cu 30 de ani şi care urmăreşte instaurarea unor domnitori fanarioţi la gurile Dunării.
În urmă cu 30 de ani, ceea ce părea a fi o „revoluţie” s-a terminat cu o lovitură de stat a grupării Iliescu-Roman. Un plan diabolic a fost pus în aplicare încă din anii 1990. Mai întâi au circulat nişte glumițe că mai bine declarăm război Germaniei / Statelor Unite şi ne predăm să devenim un land german / un stat american. Apoi au lansat fraza toxica că „România este o ţară frumoasă, păcat că este locuită”, nu era o ironie ci regretele duşmanului care avea alte planuri aici.
După 30 de ani, efectele sunt identice cu cele ale unui stat care a trecut printr-un război îndelungat: fabrici şi uzine făcute zob, drumuri şi căi ferate distruse, populaţia dispersată, țara împovărată de datorii imense similare unei despăgubiri de război. Deşi fabricile şi uzinele nu au fost distruse de rachete, drumurile şi căile ferate nu au fost sistematic bombardate, iar populaţia nu a plecat în bejanie datorită războiului, efectele sunt aceleaşi.
Mai rămâne doar bomboana de pe coliva acestui neam oropsit: dregători străinii la toate nivelele administraţiei. Planul este într-atât de diabolic încât nu urmăreşte o cucerire militară şi nici o moarte onorabilă a noastră. Ideea este ca noi înşine să deschidem porțile cetăţii şi să primim noua stăpânire în urale şi aplauze.
Dominic Fritz – un cal troian
Dacă se reuşeşte, va fi pentru prima oară în istorie când o ţară renunţă „de bună voie” la independență, la suveranitate, la resurse, la dreptul cetăţenilor de a trăi liber şi neatârnaţi. Cele mai sărace ţări din Africa, Asia şi America Latină s-au luptat pentru a scăpa de puterile coloniale şi pentru dreptul de a trăi în propria sărăcie.
În România se încearcă prima cucerire din istorie în care, chiar populaţia băştinaşă să deschidă porţile cetăţii şi să invite în chiote de bucurie o stăpânire străină, să accepte să îşi cedeze GRATIS: aur, petrol, gaze naturale, lemn, cărbune, metale feroase şi neferoase, uraniu wolfram, ape minerale, … totul.
Manipularea televiziunilor este uriaşă, în 30 de ani România nu avut nici războaie, nici dezastre naturale majore, nici nu s-a murit de foame ca în alte locuri, şi totuşi am fost învăţaţi să spunem „ca la noi la nimeni”.
Ultima parte a planului diabolic este instalarea de Clotilde şi de Fritzi la nivel mare şi mic, românii au fost învăţaţi să îşi deteste fratele care a furat o pâine şi să admire străinii care ne-au furat petrolul, gazele şi pădurile. Televiziunile comerciale au muncit din greu prezentând toate violurile şi crimele din comunităţi sărăcite, subdezvoltate şi subeducate, dar au ţinut sub tăcere marile afaceri făcute aici de germani, ruşi, canadieni, francezi…. etc.
END GAME
Întronarea de Clotilde şi Fritzi anunţă punerea în aplicare a unor măsuri atât de diabolice încât nu se poate conta nici măcar pe alogenii de serviciu gen Klaus Iohannis, Eduard Hellvig sau Asztalos Csaba Ferenc.
Se pare că respectivii nu şi-au făcut „datoria”; fie datorită faptului că s-au văzut deja cu „sacii în căruţă”, fie că au avut şi ei diverse obligaţii precum: o amantă, nişte rude, prieteni sau diverse afaceri. Prin urmare, este clar că se va trece la aducerea unor venetici, străini de oameni şi de locuri, străini de religie, străini de cultura românească, nişte simpli executanţi ai unor ordine venite din afară.
Ideea rostogolită în presă, cum că un cetăţean străin ar putea să candideze la preşedenţia României, arata gradul de viclenie al presei fals denumite „româneşti„. Dacă prinde la public, este sfârșitul „jocului” si al unui popor cu rădăcini milenare care nu a vrut răul nimănui.
Vezi si Articolele:
# Cotidianul
Este primarul Timisoarei un proiect al serviciilor secrete germane
# Justitiarul
Fii primul care comentează