Sunt Facebook, Twitter, YouTube platforme publice sau edituri ? Platformă publică sau editorială, aceasta este întrebarea?
Dacă este Facebook o platformă publică sau una editoriala este o problemă deosebit de importantă în Statele Unite, evident nu şi în colonia numită cinic „România”, aici ni-se spune că orice firmă străină este o „binecuvântare” și că trebuie să acceptat orice. Aici întrebarea platforme publice sau editorială pare ridicolă, deși nu este.
În Statele Unite vorbim de două probleme deosebite de importante prima se referă la faptul că platformele Facebook, Tweeter şi YouTube sunt înregistrate şi atrag clienţi că „platforme publice” dar acționează ca „editurii” cea de a doua problemă este că acestea nu se pot substituii justiţiei.
În colonia numită cu mult cinism „România” deşi această ţară nu mai este a românilor, ne vor spune că „este compania” lor și prin urmare ei fac renurile, dacă nu îţi place nu intră pe situl lor. În Statele Unite lucrurile sunt abordate total diferit.
Care este diferența? platforme publice sau editoriale ?
Dacă Facebook şi celelalte platforme sociale se declară „platforme publice” asta înseamnă că ele doar facilitează comunicarea şi nu sunt responsabile de conţinut. Asta înseamnă că dacă cineva postează un conţinut care încalcă dreptul de autor sau la viaţa personală al cuiva platforma publică are imunitate în fata acuzării deoarece conţinutul nu ii aparține iar platforma publica nu are nici o obligație sa modereze orice postare.
Pe de altă parte o platformă editorială este responsabilă în faţa legii de toate materialele publicate, un ziar de exemplu va interveni şi şterge, modera, bloca conţinutul care nu respecta politica editorială. Platformele editoriale sunt extrem de atente cu materialele publicate deoarece acestea le pot aduce procese de milioane de dolari. In totala opoziție cu platformele publice care nu pot fi date în judecată deoarece răspunderea aparţine exclusiv utilizatorului, prin urmare acestea vor avea doar o moderare extrem de sumară.
Lucrurile nu sunt cum ar trebuii
Unimile evenimente internaţionale precum: epidemia de Covid-19, Alegerile din Statele Unite şi atentatele islamice din UE ne-au arătat că deşi Facebook, Twitter şi YouTube funcţionează ca platforme publice ele acţionează similar unor edituri.
Aceste companii au adoptat fiecare poziţie radicale şi extrem de interpretabile în probleme aflate în dezbaterea publică acţionând în mod clar precum o revistă afiliata unui anume partid sau grup de interese.
Twitter a adoptat o poziţie inflexibilă, blocând, cenzurând şi ştergând de pe platformă sa numeroase postări care sugerau că alegerile din Statele Unite ar fi fost fraudate. Iar astra înainte ca justiţia americană să se exprime Twitter a decis că orice dovadă de fraudare a alegerilor este cel mai probabil un „Fake News” şi în cel mai bun caz postarea a fost etichetată ca atare. Cenzura s-a aplicat inclusiv preşedintelui Statelor Unite şi a unor lideri republicani de top implicaţi direct în formularea acuzaţiilor de fraudare a alegerilor.
FaceBook a acţionat similar atât cu alegerile cât şi cu postări legate de Covid-19, compania pare a avea o poziţie editorială intransigentă în mai multe probleme discutabile. Mai mult compania pare a înclina spre partea stângă a spectrului politic cenzurând cu precădere utilizatorii conservatori.
YouTube
Pe Youtube cenzura este în toi, orice postare legată de covid-19 primeşte un link care te îndruma spre un sit oficial, canalul comercial „YouTube” are un filmuleţ în care afirmă că „masca chirurgicala” te protejează 80% de Sars-2.
Numeroase canale care aduc date ştiinţifice contrate OMS sau doar contralte poziţiei actuale a OMS care s-a schimbat radical în ultimele lunii, au fost şterse definitiv.
În privinţa Islamului YouTube este de neclintit, atentatele nu au avut nici o legătură cu religia şi cu toate că în Coran şi în Hadisuri sunt numeroase exemple care arată că cei care batjocoresc Islamul, Coanul sau pe Mohamed trebuiesc ucişi, YouTube a trecut la sancţionarea celor care aduc aceste dovezi.
Referitor la alegerile din Statele Unite, YouTube a rămas relativ neutru până în prezent, dar un miting pro-Trump a fost șters deoarece cineva din mulțime s-ar fi exprimat contra existentei Sars-2.
Cum trebuie procedat ?
Atunci când avem un conţinut care nu încălca în mod explicit legea, instanţa de judecată trebuie să decidă scoaterea acelui conţinut de pe platformă. Însă platformele „publice” au început să se comporte ca „instante de judecată” ele decid că anumiţi utilizatori au încălcat „regulile” în timp ce alţi utilizatori care postează materiale similare nu încalcă nimic.
Pe majoritatea platformelor fiecare nouă încălcare a regulilor îţi aduce o sancțiune mai mare în cele din urmă ajungându-se la închiderea conturilor unor utilizatori care nu au încălcat practic nici o lege ci doar o „politică editorială” care de cele mai multe ori nu era valabilă când s-au înscris pe platformă.
Naționaliștii cei mai vizați,
Zeci de profiluri naţionaliste au fost închise în ultimii 2 ani, ca urmare unor campanii a extremei stâng numită „Blochează şi Raportează”, astfel mişcarea internaţională Resist a început crearea unei „camere de ecou” globală. Acest lucru înseamnă că indiferent de platforma publică, orice conservator care se exprimă în comentarii, postări sau încărcări de materiale care nu se afla în concordanţă cu celebra „corectitudine politică” urmează a fi raportat, exclus de grupuri şi blocat.
Naționaliști contraatacă, platforme publice naționaliste
Conservatorii răspund creând propriile platforme precum Gab, MeWe sau Parler fapt atacat virulent de stângiştii „rezistenţi” care consideră că doar vocea lor trebuie auzită. Prin urmare aceştia nu sunt mulţumiţi doar cu excluderea dreptei conservatoare din Social Media ci doresc ca toate alternativele să fie interzise.
Dacă YouTube a devenit un loc de cenzură situri noi precum Bitchute şi Brigheton se ridică, dacă Twitter a devenit un sit al cenzurii Gab şi Parler vin să umple locul, dacă FaceBook a adoptat politică „dacă nu îţi place pleacă” au fost fondate platforme precum Diaspora şi MeWe.
Lucrurile nu se opresc aici dacă gigantul Google începe şi el să îşi arare colţii, utilizatorii migrează spre motoare de căutare care îşi fac publicitate că îţi vor respecta intimitatea, motoare de căutare precum DuckDuckGo, Bing sau Owant. Încet dar sigur o întreagă reţea alternativă se formează iar dacă luăm în considerare şi Dark Web-ul putem vorbii de un întreg „internet” alternativ care cuprinde totul de la situri gen YouTube la platforme gen Wikipedia.
Vezi si:
Google, YouTube, Facebook and Twitter Ramp Up Censorship of Conservatives
Fii primul care comentează