Manipularea cu Spitalul din Dubai

Manipularea cu Spitalul din Dubai

 Foarte puţini români înţeleg ce s-a întâmplat odată cu referendumul pentru definirea căsătoriei. A fost un eveniment unic în care naţiunea noastră a încercat să îşi exercite suveranitatea. Evenimentul poate fi comparat cu opoziţia lui Nicolae Ceauşescu faţă de invadarea Cehoslovaciei. Pentru prima oară după 1990, naţiunea noastră ar fi putut să aibă o poziţie tranşantă într-o problemă extrem de discutată nu doar la nivel european ci global. Câteodată e mai bine să ai o poziţie, chiar greşită, decât să nu ai nici una şi doar să imiţi ghiocelul în fata tuturor. Germania a pierdut două războaie mondiale, au fost dezmembraţi, ocupaţi, dar e o ţară care astăzi impune respect. Japonia are o poveste similară, fiind printre naţiunile care au pierdut cel de al doilea război mondial.

 Atât în politica cât şi în amor bărbaţii care nu renunţa uşor la opiniile şi credinţele lor au întotdeauna un şarm deosebit. În contradicţie, cei care se înclină în faţa oricărui nou vorbitor rămân în conştiinţa publică că nişte „papagali”. Statul Român e în momentul de faţă cam cu „toată lumea”, avem gaze ruseşti şi OMV, alianţe cu SUA, prieteni cu Germania, şi suntem invadaţi peste tot de produse chinezeşti.

În problema căsătoriei între persoane de acelaşi sex, a educaţiei privind identitatea de gen, etc. politicienii sunt şi ortodocsi vorba aia „mai catolici decât Papa” dar sunt şi cu LGTBQ. Si la biserica si la marșul gay. Pe scurt, o salată de fructe extrem de asezonata, nimeni nu îşi asumă o poziţie tranşantă, e laie ori e balaie ?

Suveranitate, suveranitate … o avem sau ba?

Prin urmare, referendumul a devenit rapid o problemă de suveranitate, are dreptul naţiunea română să se exprime pro sau contra într-o problemă controversată la nivel european? Da? Nu? Dacă avem suveranitate atunci ne putem manifesta această suveranitate prin referendum, dacă suntem cum a apreciat economistul Ilie Şerbănescu în numeroase ocazii, o colonie, atunci evident NU!

Campania împotriva referendumului a fost fără precedent de la căderea comunismului în Europa, împotriva ei au participat toate televiziunile, ziarele şi posturile de radio.

#Rsesist/#Rezist contraataca

Campania nu s-a oprit odată cu referendumul, deoarece cei care au manipulat milioane de cetăţeni să nu iasă din casă şi-au dat seama de pericolul uriaş reprezentat de demascarea manipulării. Adică reversul medaliei în momentul când cei care nu au ieşit la vot sperând chiar „într-o demisie a lui Dragnea” ca urmare a „eşecului referendumului PSD” îşi vor da seama că Dragnea şi referendumul nu aveau nimic în comun, ba chiar referendumul era bun ţinând cont de propaganda LGTBQ anunţată în şcoli.

Cum vor reacţiona oare fanii lui Cristian Tudor Popescu care tună şi fulgeră ca referendumul modifică definiţia familiei şi exclude mamele singure, când vor afla că totul a fost o piesă de teatru şi că referendumul nu viza definiţia familiei ci a căsătoriei. Cum vor reacţiona fanii lui Moise Guran când îşi vor da seama că au fost minţiţi pe faţă când acesta le-a spus că referendumul e făcut ca Dragnea si PSD să testeze modalităţile de fraudare. Când în fapt PSD-ul a avut timp din ’90 încoace să tot testeze chestia asta, motiv pentru care la referendum nici nu s-au deranjat să îşi scoată asistaţii sociali şi pensionarii la vot, nici măcar din judetul Teleorman. Campioanele la vot au fost judeţele Oradea, unde s-au mobilizat foarte bine protestanţii, şi Suceava, unde sunt celebrele mănăstiri ortodoxe, realitatea a demonstrat că „guriştii” au mâncat specialităţi turceşti cu ambele mâini.

Prin urmare, atacul împotriva referendumului nu a încetat ci continuă, scopul fiind menţinerea unei stări de indignare referitor la banii „aruncaţi” pe un referendum care nu a fost validat. De parcă nu a fost validat din vina celor care l-au iniţiat şi nu a celor care au lansat campania mincinoasa „E referendumul iniţiat de Dragnea”.

40 milioane…

O principală cale de atac este cea cu „banii”, referendumul a costat 40 milioane, ce puteam noi să facem cu bani aia? Să construim spitale, autostrăzi, şcoli – dintr-o dată totul s-ar fi rezolvat în România cu aceşti bani. Cei 40 de milioane devin oarecum răspunsul la toate problemele societăţii.

Pe reţelele de socializare a fost rostogolita, apoi preluată în neştire poza unei clădiri spectaculoase despre care ni se spune că ar fi din Dubai, că ar fi un spital care a costat fix cât referendumul de la noi. Povestea cu spitalele şi catedralele e veche, în esenţă ea doreşte să exploateze frustrările şi nemulţumirile oricărui cetăţean care s-a lovit cu sistemul sanitar şi să redirecţioneze acest sentiment negativ într-o altă direcţie decât Ministerul Sănătăţii. Cel mai bine s-a văzut această manipulare cu ocazia tristelor evenimente de la clubul Colectiv. Atunci când tineri românii se zbăteau pe paturile insalubre ale unui sistem sanitar deficient, unii au văzut o oportunitate unică să atace Biserica Ortodoxă şi pe patriarhul Daniel.

Manipularea este foarte subtilă, avem manageri prosti în sistemul sanitar care au închis zeci de spitale după ’90 şi avem manageri pricepuţi în biserica ortodoxă care îşi fac treaba lor, aduna fonduri, obţin sponsorizări, construiesc biserici şi locaşuri de cult. Prin urmare manipularea sugerează că dacă avem un picior beteag (Ministerul Sănătăţii) să scoatem un ochi sănătos (Biserica Ortodoxă) pe motiv ca piciorul e bolnav pentru că ochiul e prea sănătos. În final se doreşte să fim şi chiori şi şchiopi, sau să fim şi fără spitale şi fără biserici.

Spitalul din Dubai …

Pe metodele manipulării arătate mai sus vine şi ultima „Bombă”: decât un referendum mai bine un spital „ca în Dubai”. Postarile astea îmi amintesc de un banc despre o Volga şi o bicicletă din perioada comunistă, prezent în mai multe forme, o spun pe cea auzită de mine aşa acum mi-a spus-o cu mulţi ani în urmă un prieten:

La televiziunea rusă era program normal, cântece patriotice urmate de un film cu ruşi albi şi ruşi roşii care se cafteau. La un moment dat, emisiunea este întreruptă şi pe micul ecran apare un comentator care anunţa entuziasmat:

-Ca urmare a îndelungatei sale activităţi, tovarăşul Ivan Ivanovici, preşedintele Academiei Sovietice URSS, a primit de la tovarăşul Stalin o maşină Volga ultimul tip identică cu cea cu care tovarăşul Stalin însuși merge în fiecare zi la lucru. Programul continua, după o jumătate de ceas emisiunea se întrerupe din nou, un cu totul alt prezentator apare la televizor tremurând. Acesta citeşte nervos de pe o hârtie:

-Vă rugăm să ne scuzaţi, o teribilă eroare a fost comisă de fostul nostru coleg, prezentatorul Igor. În legătură cu preşedintele academiei sovietice URSS ţinem să precizăm că nu era vorba de o maşină Volga ultimul tip, ci o bicicletă, nu s-a dat ci s-a furat, nu de către tovarăşul Stalin, ci chiar din fata Academiei sovietice URSS, de persoane necunoscute, cei care pot oferi detalii sunt rugaţi să sune la numărul afişat pe ecran.

***

Aşa şi cu spitalul din Dubai care a costat fix cât referendumul pentru definirea căsătoriei. Nu este din Dubai, ci din Quatar, nu este un Spital, ci un Hotel al trustului Katara Hospitality, nu a costat 46 milioane, ci în jur de 604.000.000, nu este finalizat ci în construcţie.

Nici o legătură cu realitatea, doar o altă palma dată poporului român. După ce primul referendum iniţiat de popor a fost sabotat printr-o campanie mincinoasă, cei care au dus această campanie mincinoasă continua tot cu minciuni să ne scoată ochii ca mai bine nici nu încercăm ceva.

Hotelul din Qatar

Clădirea cu pricina se afla în Qatar, la vreo 23 de km de capitala Doha, şi face parte din proiectul Lusail, un oraș de lux care se construiește de la zero. Compania care construieşte această clădire se cheamă Katara Hospitality, clădirea în sine se va chema ‘Katara Towers‘.

Acest proiect a fost lansat în anul 2012 şi este estimat să coste 2.2 miliarde QR, adică 604.395.604 dolari americani. Se presupune că proiectul va fi finalizat în 2020, va avea 505 camere şi 49 de apartamente. În realitate vorbim de 2 turnuri gemene poziţionate în aşa fel încât să transpuna stema statului Quatar, adică două săbii încovoiate, încrucişate, care ies din mare.

Legătura cu referendumul şi spitalele de la noi nu există, unele persoane care au comentat în reţelele de socializare au atras atentia că ar exista o asemănare fonetică între numele firmei beneficiare Katara Hospitality (Hospitality – ospitalitate) şi denumirea în engleză a cuvântului Spital (Hospital – Spital). Banii de la referendum provin dintr-un fond special destinat alegerilor şi nu puteau fi folosiţi la altceva (precum construcţiei de spitale sau şosele). Firma Katara Hospitality probabil ar fi construit cu aceşti bani doar fundaţia impresionantului lor hotel. La noi firma Bechtel cu aceşti bani ar fi construit circa 2 km de autostrada în Transilvania.

In loc de Concluzie

La noi, risipirea celor 40 de milioane se datorează exclusiv celor care au boicotat o iniţiativă cetăţeneasca apolitică, care nu avea legătură cu nici o formaţiune politică din România sau din afară.

Mai mult votul absent nu poate înlocui nici în parlament nici la alegerile locale nici generale votul propriu-zis, astfel referendumul va trebui repetat la o dată ulterioară ,astfel se vor cheltui în total 80 milioane, cât 2 „spitale din Dubai” mulţumită MANIPULATORILOR.

Surse:

1

‘Katara Towers

2

Katara Towers

3

HBK Contracting to build Katara Towers Phase 2

4

Proiectul

5

Katara Hospitality

6

Stema statului Quatar, două săbii încovoiate

PS

Poza copiata de pe FaceBook a ajuns si pe acest sit de construcții AICI

Razboiul Informational / Dogaru Victor

Related Images: