Temuta închisoare comunistă Fortul 13 Jilava va deveni muzeu, după 30 de ani de la căderea comunismului

Închisoarea Jilava, cunoscută şi ca „Fortul 13”, a fost una din cele mai temute închisori comuniste. Fortul 13 Jilava este construit, după cum îi spune şi numele, într-o zonă mlăştinoasă, unde totul este jilav. Cei care au trecut pe aici, dacă nu au murit sau nu au fost executaţi, au ieşit cu grave boli de plămâni şi suferinţe reumatice.

Fortul este construit sub nivelul solului, fiind permanent inundat şi cu pereţii în permanenţă umezi. In perioada comunistă, pe aici au trecut numeroase personalităţi interbelice: Vladimir Ghika, Corneliu Coposu, Petre Tutea, Richard Wurmbrand, Mareşalul Ion Antonescu sau mai târziu Nicolae Steinhardt sau chiar Lucrețiu Pătrăşcanu.

Fortul 13 Jilava

Fortul 13 este locul unde deţinuţii era bătuţi, înfometaţi, ţinuţi într-un frig cumplit şi permanent umiliţi. Foşti generali care luptaseră în cele două războaie, profesori universitari, miniştri erau înjosiţi de simpli gardieni cu 4 sau 8 clase, permanent înfometaţi şi ţinuţi într-un regim de permanentă teroare.

Fortul 13 Jilava a fost construit în perioada 1866-1893 şi făcea parte dintr-o reţea de 18 forturi ce trebuiau să apere Bucureștiul. Începând cu anul 1907 a fost folosit drept închisoare, primii detinuti fiind țăranii arestați în timpul Răscoalei, în perioada monarhiei aici au fost închis comuniști sau legionari. Istoria Fortului nu se termină după eliberarea deţinuţilor politici, dictatura lui Ceaușescu a adus aici arestații de la București din 21 decembrie 1989, iar mai târziu regimul lui Iliescu a aruncat în temniţele fortului victime ale mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Demersuri timp de mai bine de 20 de ani

Foşti deţinuţi politici au dorit să facă aici muzeu al ororilor comunismului, dar au întâmplat greutăţi uriaşe din partea autorităţilor. Abia de 10 ani Fortul se poate vizita, dar numai în grupuri organizate, motivul este regimul special pe care îl are noua închisoare Jilavs aflată în vecinătates vechiului fort.

Parlamentul României şi-a afirmat încă din 2017 susţinerea pentru proiectul „Jilava – Muzeul Dictaturii Comuniste”, dar proiectul s-a pierdut în birocraţie, iar din partea anumitor structuri s-au pus permanent beţe în roate. Vezi expunerea de motive a lui Alexandru Raețchi.


Jilava nu este doar cea mai temută închisoare comunistă, este singura care a supravieţuit fără modificări şi singura de care se leagă toate ororile ciumei roşii: de la execuţiile sumare de după 1945 făcute în Valea Piersicilor din vecinătatea Fortului, detenţia elitelor interbelice, arestările din decembrie 1989 la Minieriada din 13-15 iunie 1990.

În prezent, Fortul 13 Jilava este monument istoric, transformat în memorial, dar datorită umezelii se degradează permanent. În ultimii ani s-au prăbuşit mai multe incinte exterioare, precum circularul unde erau plimbaţi deţinuţii.

Un comunicat emis aceste zile de Consiliul Judeţean Ilfov ne umple sufletele de speranţă.

COMUNICAT DE PRESĂ

Fortul 13 Jilava, una din cele cumplite închisori comuniste, va deveni muzeu

Fortul 13 Jilava a fost construit în perioada 1866-1893. Din 1907 clădirea a fost folosită ca temniţă, pentru țăranii arestați în timpul Răscoalei. Mai apoi, a devenit loc de tranzit pentru majoritatea deținuților politici. Între transferuri de la un penitenciar la altul sau între procese cei arestați erau trimiși la Jilava.

Mai bine de un milion de oameni au trecut pragul închisorii terorii – printre ei și Corneliu Coposu, monseniorul Vladimir Ghika, mitropolitul Bartolomeu Anania, Nicolae Steinhardt, Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Ziua în penitenciar începea la 5.00 și se termina la 22.00. În acest interval, deținuții nu aveau voie să se întindă pe pat și nici măcar să se sprijine de perete. Într-o încăpere, în mod normal, intrau 50-60 de oameni, care dormeau în paturi suprapuse. Uneori, erau înghesuiți chiar și câte 200 într-o celulă. Cine n-avea loc în pat, dormea pe jos, pe cimentul rece. Temnița a fost săpată în pământ, la 10 metri adâncime, iar umezeala se simțea peste tot.

Fortul 13 era locul unde deținuții cunoșteau teroarea, violența, umilința și foamea. Unii n-au mai ieșit niciodată – au murit din cauza condițiilor dure sau au fost executați.

Din 1970, o parte din celule au fost dezafectate, iar celelalte păstrate pentru ocazii precum evenimentele din decembrie 1989. Protestatarii din Piața Revoluției au fost fost reținuți și trimiși la Fortul 13.

În prezent, Fortul 13 Jilava este monument istoric, transformat în memorial. Se poate vizita, dar cu restricții – pentru că se trece prin curtea penitenciarului, accesul se face greoi: control la poartă, buletine și telefoane lăsate la intrare.

Fosta închisoare a terorii are nevoie de reabilitare și consolidare. Administrația Națională a Penitenciarelor și-a dat acordul de principiu pentru ca Fortul 13 să treacă la Consiliul Județean Ilfov. Demersul a fost aprobat ieri, în ședința Consiliului Județean Ilfov. Decizia finală o va lua Guvernul.

Muzeul Fortul 13 va putea fi realizat cu bani europeni, în ideea conservării patrimoniului, a valorificării potențialului istoric și va fi destinat turismului. Aici: Comunicatul Consiliului Județean


SURSE:

# Evenimentul Zilei

Fort 13 și blestemul „ciumei roșii”. Mărturii din Infernul de la Jilava

# Observatortcultural

Agonia unui simbol: Fortul 13: Jilava

# România Libera

Fortul: 13 Jilava, fostă închisoare comunistă, va deveni muzeu

# Europa FM

Fortul 13: Jilava, fostă închisoare comunistă, va deveni muzeu

***

Războiul Informațional