35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990: Trei decenii și jumătate de tăcere, umilință și nedreptate
Au trecut 35 de ani de la cumplite momente din 13-15 iunie 1990, când aproximativ 15.000 de mineri au fost aduși în Capitală, în urma apelului-chemare lansat de președintele de atunci, Ion Iliescu. Bucureștiul a fost scena unei intervenții violente, brutare și ilegale împotriva protestatarilor pașnici din Piața Universității, majoritatea studenți și intelectuali.
Peste 1.200 de persoane pasmice au fost agresate de mineri. Trei oameni au murit, iar peste 300 au fost grav răniți. În acele zile negre, în cimitirul Străulești 2 au apărut 100 de cruci marcate cu inscripția „Anonim”, despre acest aspect nimeni nu doreste sa vorbeasca nici astazi.
Cine a susținut Mineriada?
Conducerea FSN, presa obedientă și persoane din conducerea statului precum: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Măgureanu și alți lideri din conducerea statului si a partidului Frontului Salvării Naționale (FSN) au susținut public și fără rezerve intervenția violentă a minerilor. Sprijinul nu a venit doar din partea autorităților, ci și din partea unei importante părți a presei obediente. Mai mulți jurnaliști, printre care și Cristian Tudor Popescu, au scris articole în care au justificat și minimalizat agresiunile minerilor, contribuind la manipularea opiniei publice. Vezi mai multe AICI
”Dragi mineri, mă adresez dumneavoastră de această dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-ați dat, la chemarea noastră. Delegația de mineri în frunte cu domnul Cozma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem să o reocupați dumneavoastră” discursul lui Ion Ilescu de pe 14 iunie 1990 in fata minerilor
35 de ani de la distrugerea visului democratic
Acțiunea începută pe 13 iunie 1990 a distrus speranțele unei întregi generații care, după căderea comunismului visau la libertate și democrație. În scurt timp, mii de tineri au părăsit România, cerând și primind statut de refugiat politic în Italia, Grecia, Franța sau Germania.
Solidaritatea internațională arătată României dupa decembrie 1989 s-a evaporat odata cu mineriada. Țara noastră a intrat într-un con de umbră pentru mulți ani, iar parcursul democratic a fost blocat. Evoluția către o societate cu adevărat liberă a fost frânată pentru cel puțin un deceniu.
Un dosar tergiversat de 35 de ani
Mineriada din 13-15 iunie rămâne un capitol întunecat, nerezolvat și rușinos al istoriei recente. Foștii tineri care, în urmă cu 35 de ani, au ieșit în stradă pentru dreptate și libertate, inarmați doar cu lozinci si manifeste au fost înfrânți cu bâta și cu manipularea. Visele lor au fost zdrobite, iar justiția le-a întors spatele trei decenii.
Dosarul Mineriadei a fost plimbat timp de 35 de ani între instanțe. A fost desființat, apoi repus pe rol, tergiversat cu o evidentă rea-voință. Până în prezent, niciun vinovat real nu a fost identificat și pedepsit.
Comemorarea celor 35 de ani de la Mineriadă
În 2025, la împlinirea a 35 de ani de la acțiunea represivă din iunie 1990, au avut loc mai multe manifestări comemorative în București in Piata Universitatii. Politicienii, în frunte cu fostul primar actual presedinte Nicușor Dan, s-au grăbit să depună coroane de flori în zorii dimineții, parcă dorind să evite o confruntare cu victimele și urmașii acestora.
Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România a organizat un parastas în jurul orei 14:00, la crucea din marmură albă aflată în Piața Universității. Această cruce este întreținută cu grijă de asociație. Președintele asociatiei Viorel Ene și-a exprimat speranța că dosarul ar mai putea fi soluționat, dar a recunoscut că nu are mari așteptări de la actualul președinte.
Mărturii la 35 de ani: aceleași structuri de putere
În jurul prânzului, mai multe persoane care au fost victime ale minerilor în urmă cu 35 de ani au oferit mărturii publice la cei putinii care au dorit sa ii asculte. Dumitru Dincă, Pavel Crețu și Adrian Comăniță au vorbit în Piața Universității despre acele zile de teroare și despre faptul că, în opinia lor, România este încă condusă de structuri securiste, rămase din regimul pre-1989 și consolidate după 1990.
Un mesaj pentru viitor: să nu uităm!
La ora 19:00, un grup de tineri a dorit să transmită un mesaj de solidaritate cu victimele și o cerere de dreptate pentru evenimentele din urmă cu 35 de ani. Tinerii au atras atenția că, dreptate nu a venit inca pentru victimele mineriadelor.
Astazi sub pretextul unor scopuri nobile, se adoptă legi liberticide care amenință din nou drepturile fundamentale ale cetățenilor. Astazi sub masca unor scopuri nobile politicienii vin sa restranga libertatea si drepturile fundamentale.
Concluzie: 35 de ani de la Mineriadă și o singură întrebare — vom face vreodată dreptate?
Au trecut 35 de ani, iar victimele Mineriadei încă își caută dreptatea. Instituțiile statului au eșuat în a face lumină și în a pedepsi vinovații. Între timp, memoria colectivă este în pericol să uite sau să banalizeze trecutul recent. Istoria este incet, incet politizitată tinerele generați riscă sa nu mai ințeleagă ca cei care au ridicat atunci un steag nu au facut asta pentru o anumita ideologie sau partid si pentru libertate.
România nu poate deveni cu adevărat liberă și democratică fără o confruntare onestă cu propriul trecut. Mineriada nu este doar o rană a trecutului — este o avertizare pentru prezent și pentru viitor ca asfel de evenimente se pot repeta oricand sub masca unor manipulari subtine de combatere a „fascismului” si “extremismului”.
###
Fii primul care comentează